|
|
Qirim Tatar Cultural Association of Canada
|
Comemorarea deportarii tatarilor crimeeni ( Surgun ) |
 |
 |
 |
|
Wednesday, 18 May 2005 00:00 |
În 1997, în SUA aparea sub îngrijirea lui Otto Pohl, la editura Mc Farland & Company, Inc., Publishers, Jefferson, North Carolina, lucrarea în limba engleza : The Stalinist Penal System: A Statistical History of Soviet Repression and Terror, 1930-1953 (Sistemul penal stalinist: o istorie statistica a represiunii si a terorii sovietice).
Se cunosc astazi suferintele pricinuite popoarelor care locuiesc pe teritoriul fos- tului imperiu sovietic de catre IV Stalin si colaboratorii sai. Cu toate acestea, exista înca printre istorici, dezbateri si deosebiri de opinii în ceea ce priveste dimensiunile exacte ale represiunii si terorii staliniste. Aceste divergente sunt explicabile datorita imposibilitatii accesului, pâna de curând, la arhivele fostei URSS.
Recent, un colectiv de cercetatori din spatiul exsovietic, printre care amintim pe VN Zemskov, AN Dugin, A. Malygin, V.Poov si NF Bugai, au studiat o parte din fondu- rile secrete din arhivele fostelor organe de represiune ale regimului stalinist. Eforturile a- cestui grup de cercetatori s-au concretizat într-o conjunctura favorabila, produsa de des- chiderea unei parti a arhivelor fostei URSS, dupa prabusirea imperiului sovietic, în 1991, dar totodata si într-o perioada extrem de dificila, datorita dispersarii acestor arhive si a necesitatii unei munci asidue de clasificare a fondurilor.
Obiectivul principal al cartii este de a furniza informatii inedite si extrem de pre- tioase, în primul rând specialistilor, dar si altor categorii de cititori interesati de modul de organizare si de functionare a sistemului de represiune stalinist.
O parte din documentele prezentate în aceasta lucrare, au fost dezvaluite deja, în revistele de specialitate, de limba rusa. Cartea prezinta la înainte de index, nu mai putin de 886 de note continând trimiteri la sursele citate. Aceste referinte, transliterate din lim- ba rusa, sunt raspândite de-a lungul celor 27 de capitole si 76 de tabele statistice. Toate e- venimentele prezentate, precum si cifrele statistice sunt justificate prin trimiteri la docu- mente din arhivele sovietice.
Capitolul 23 al acestei valoroase lucrari se refera la deportarea unor minoritati
nationale din peninsula Crimeea, în perioada 1944-1953, de catre autoritatile staliniste. Prezentam în cele ce urmeaza, fragmente din acest capitol, ce fac referire directa la de- portarea tatarilor crimeeni :
« Regimul sovietic a epurat peninsula Crimeea de populatiile neslave, la sfârsitul celui de-al doilea razboi mondial. Oficial, justificarea deportarii tatarilor, grecilor, armenilor, bulgarilor si altor minoritati din peninsula Crimeea a fost faptul ca acestia colaborasera în numar mare cu ocupantul german. Însa la baza acestor deportari au stat si alte conside- rente. Peninsula Crimeea ocupa o pozitie importanta în strategia navala sovietica. Ea asi- gura sovieticilor, dominatia asupra Marii Negre în eventualitatea unui conflict în Balcani sau cu Turcia. Importanta geostrategica a peninsulei s-a dovedit din plin în timpul razbo- iului Crimeii din 1853-1856. Atunci, peninsula a fost invadata de trupele engleze, france- ze si otomane. Sovieticii planuiau sa obtina accesul la strâmtoarea Dardanele si vizau te- ritoriile turce, Kars si Ardahan (Pentru detalii privind aceasta ipoteza, a se vedea Fisher, Tatarii crimeeni, p.168-170).Crimeenii tatari, prin legaturile lor etnice si istorice cu Tur- cia puteau reprezenta o posibila “ coloana a V-a ”, în eventualitatea unui conflict militar sovietic cu Ankara.
Groupe de Tatars de Crimée en attente du train pour partir en exil, mai 1944
(site Internet : www.crimea.ijuela.com)
Seful aparatului de represiune sovietic, Beria informa printr-o serie de telegra- me pe Stalin despre deportarea tatarilor crimeeni (NV Bugai, « Deportatsiia », p.106-110 ).Beria, la rândul sau era tinut la curent, în mod regulat de catre Kobulov si Serov (NV Bugai, «Pogruzheny », document no.19, p.151 si no. 22-25, p. 152-153 ).
La 25 aprilie 1944, Beria trimitea o telegrama lui Stalin, Molotov si Malenkov privind situatia din Crimeea (Telegrama lui Beria catre Stalin, Molotov si Malenkov, 25 aprilie 1944, reprodusa de NV Bugai în « Deportatsiia », p.106 ).În telegrama, se arata ca din totalul populatiei Crimeii de 1.126.000 de persoane, înainte de începutul celui de-al doilea razboi mondial, 218.000 erau tatari (Ibid.).În plus, Beria preciza ca dupa elibera-rea peninsulei de nazisti, fortele sovietice arestasera 1.178 de colaboratori ai germanilor
(Ibid.). Aceste colaborari se realizau prin intermediul membrilor « Comitetului National Tatar », sub conducerea lui D. Abdureshidov (Ibid.). Acesta caracteriza actiunile organi- zatiei tatare ca fiind antisovietice si o acuza de recrutarea de spioni pentru a lucra în spa- tele frontului sovietic, mobilizând voluntari pentru a participa în Germania la crearea si finantarea diviziilor tatare, precum si la capturarea si deportarea sovieticilor, în Germani- a, în lagarele de munca (Ibid.).
Femmes et enfants tatars dans un train vers les lieux d'exil, mai 1944
(selon le site Internet : www.crimea.ijuela.com)
La 10 mai 1944, Beria trimitea o noua telegrama catre Kremlin (Telegrama lui Beria catre Stalin, Molotov, Malenkov, 10 mai 1944, reprodusa de NV Bugai în « Depor -tatsiia », p.106). Prin ea se aducea la cunostinta ca agentii NKVD si NKGB cautau sa-i descopere si sa-i aresteze pe < agentii dusmani, pe tradatorii de patrie, pe colaboratorii germanilor si alte elemente antisovietice din Crimeea > (Ibid.). În continuare, se arata în telegrama, de la 7 mai 1944, NKVD arestase 5381 de persoane presupuse a se afla în le-gatura cu miscarea tatarilor crimeeni (Ibid.). În cursul acestor arestari, organele de securi- tate sovietice au confiscat 5995 de pusti, 337 de arme automate, 250 de arme semiauto-mate, 31 de mortiere si o mare cantitate de grenade si de munitie (Ibid.).Conform infor- matiilor lui Beria, numai în cursul anului 1944, circa 20.000 de tatari crimeeni dezertase- ra din Armata Rosie si se alaturasera germanilor, împotriva URSS (Ibid.). In continuare se preciza ca datorita acestor actiuni < tradatoare > a tatarilor crimeeni, NKVD-ul va co-labora strâns cu Kremlinul si va astepta decizia de deportare a întregii populatii tatare cri- meene în Uzbekistan (Ibid.). Beria era de parere ca deportarea tatarilor crimeeni ar trebui sa se faca în lagare de munca, în kolhozuri, sovhozuri, industrie sau constructii (Ibid.).
Telegrama se încheia cu o estimare a populatiei tatare crimeene ca fiind cuprinsa între 140-160.000 de persoane. Se prevedea de asemenea si perioada de realizare a operatiunii de deportare, între 20-21 mai pâna la 1iulie 1944 (Ibid.). Din telegrama reiese ca planuri- le de deportare erau deja gata.
În ziua urmatoare, 11 mai 1944, Kremlinul emitea faimosul decret secret no. 5859 prin care se ordona deportarea tatarilor din Crimeea (Document transmis direct prin internet, online prin schimbul dintre Arhivele secrete sovietice si Biblioteca Congresului SUA, la 20 octombrie 1994, p.1). Decretul repeta acuzatiile formulate în telegramele ante rioare de catre Beria, despre pretinsele colaborari ale tatarilor crimeeni cu ocupantul ger- man. În preambulul acestui document, se preciza ca un numar mare de tatari din Crimeea dezertasera din Armata Rosie, servind în unitatile de voluntari ale nazistilor. Acestia or-ganizau actiuni de pedepsire a partizanilor sovietici, ucigându-i, luându-i ostatici sau tri -mitându-i în Germania ca forta de munca. O alta acuzatie era aceea ca tatarii crimeeni în- cercau sa înfiinteze un stat independent în peninsula Crimeea (Ibid.). Pentru pedepsirea acestor « acte tradatoare », tatarii crimeeni au fost inclusi în planurile de deportare în bloc, inclusiv femeile si copiii. Acestia au fost exilati în special în lagare speciale din Uz- bekistan (Ibid.). Decretul cuprindea si o procedura detaliata despre modul în care vor de- curge operatiunile de deportare.
La 16 mai 1944, Beria trimitea o alta telegrama lui Stalin si lui Molotov despre actiunile NKVD-ului în Crimeea (Telegrama lui Beria catre Stalin si Molotov, 16 mai 1944, reprodusa în Bugai, « Deportatsiia », p.107).NKVD-ul continua arestarile elemen- telor antisovietice precum si confiscarea de armament de la populatia tatara. Pâna la 16 mai 1944, NKVD- ul arestase 6452 de tatari, din care 657 de « spioni » si confiscase 39 de mortiere, 449 de arme automate, 532 de arme semiautomate, 7238 de pusti, 3657 de mine, 10296 de grenade si 280000 de cartuse (Ibid.). La 16 mai 1944, planurile de depor- tare ale tatarilor crimeeni erau practic încheiate.
La 18 mai 1944, Beria informa Kremlinul printr-o noua telegrama despre declan- sarea, în zorii acelei zile a operatiunii NKVD de deportare în masa a tatarilor din Crimeea (Ibid.). În prima zi a actiunii, NKVD-ul a împartit un numar de 48000 de tatari în 25 de grupe pentru a fi trimise în colonii speciale, în Uzbekistan (Ibid.).
\Tatars âgés dans un train pendant la déportation de mai 1944
(selon le site Internet : www.crimea.ijuela.com)
În ziua urmatoare, 19 mai, o alta telegrama a lui Beria catre Stalin si Molotov, in forma ca « NKVD-ul adunase 165515 de tatari în diferite gari din Crimeea, în vederea de portarii. 136412 fusesera deja trimisi spre locurile de exil cu mai multe garnituri de tre - nuri de marfa (Telegrama lui Beria catre Stalin si Molotov,19 mai 1944, reprodusa în Bu gai, « Deportatsiia », p.108).
La 20 mai 1944, Kobulov si Serov informau pe Beria despre desfasurarea opera- tiunilor de deportare a tatarilor crimeeni care se încheiasera practic la orele 16.00, în acea zi (Bugai, « Pogruzheny », document no.25, p.152-153 si telegrama lui Serov si Kobulov catre Beria, 20 mai 1944, reprodusa în Bugai, « Deportatsiia », p.108). În total, 180014 de tatari au fost îmbarcati în 67 de garnituri de tren, din care 63 de garnituri cu 173287 de tatari se aflau deja pe drum, spre noile destinatii (Ibid.). Alte patru garnituri de tren urmau sa plece si ele în aceeasi zi (Ibid.). În afara acestora, Armata Rosie mai mobilizase 6000 de tatari pentru lagarele de munca din Guryev, Rybinsk si Kubishev (Ibid.). Alti 5000 de tatari urmau sa fie trimisi de catre NKVD la Moscova, sa lucreze în minele de carbuni pentru aprovizionarea Armatei Rosii, conform unei rezolutii secrete mai vechi, no.1123 din 10 ianuarie 1942 (Ibid.). Între 18 si 20 mai 1944, NKVD-ul si Armata Rosie au stra- mutat fortat 191044 de tatari din peninsula Crimeea (Ibid.).
În timpul deportarii tatarilor crimeeni, NKVD-ul a mai arestat 1137 de <elemen- te antisovietice> (în total, de la declansarea operatiunii, 5989 de persoane,Ibid.). Acestia au confiscat alte 10 mortiere, 173 de arme automate, 192 de arme semiautomate, 2650 de pusti si 46603 de cartuse (Ibid.). Totalul armamentului confiscat de la începutul operatiu- nii NKVD, consta din 49 de mortiere, 622 de arme automate, 724 de arme semiautomate, 9888 de pusti si 326887 de cartuse (Ibid.). Beria a transmis lui Stalin informatiile primite de el de la Kobulov si Serov din Crimeea, printr-o telegrama, în aceeasi zi [20 mai ]( Ibid.).NKVD-ul a stramutat practic întreaga populatie tatara crimeeana, în numai trei zile.
Multi dintre deportatii tatari luptasera în rândurile Armatei Rosii iar unii fusesera membri ai PCUS sau ai Komsomolului. Astfel dintre tatarii deportati pâna în martie 1949, 8995 luptasera în Armata Rosie, 524 ca ofiteri, 1392 ca sergenti si 7079 ca soldati (NV Bugai, « 40-50e Gody : Postlestviia », document no.24, p.134),742 fusesera membri ai PCUS si 1225 membri ai Komsomolului (Zemskov, “ Spetsposelentsy ”, p.15-16).
Din totalul populatiei crimeene deportate, de 225009 persoane, 183155 erau ta -tari, 12422 bulgari, 15040 greci, 9621 armeni, 1119 germani si 3652 alte nationalitati (Te legrama nedatata a lui Beria catre Stalin ). 151604 de tatari au fost deportati în Uzbekis- tan iar 31551 în alte regiuni ale URSS (Telegrama nedatata a lui Beria catre Stalin, repro- dusa în Bugai, “ Deportatsiia ”, p.109).
. Tatarii deportati au suferit o rata ridicata a mortalitatii în coloniile speciale. De la 21 mai 1944 pâna la 1 ianuarie 1945, 13592 de tatari crimeeni au pierit pe drum sau în coloniile speciale (Nekrich, p.112-113), iar de la 1 ianuarie 1945 la 1 ianuarie 1946, alti 13183 ( Nekrich, p.113-114 ).
Numarul ridicat de decese înregistrate în rândul tatarilor crimeeni, în primul an si jumatate de deportare, reprezinta 14% din totalul populatiei tatare crimeene. Bolile in -fectioase si malnutritia au fost principalele cauze ale deceselor, în coloniile de deportati tatari. La 5 decembrie 1944, colonelul Kuznetov, seful Sectiei Speciale a Taberelor Spe- ciale NKVD, scria lui VV Chernyshov, informându-l despre o posibila epidemie de tifos printre deportatii crimeeni (NN Bugai, “40-50e Gody: Posledstviia ”, doc. no.7, p. 125).
La 1 ianuarie 1953, situatia tatarilor crimeeni, în locurile de deportare era urma- toarea (Zemskov, “ Zakliuchenye ”, p.154-160 ): Kazahstan (2511), Uzbekistan (128348), Tadjikistan (6711), Bashkiria (299), Tula Oblast (2846), Kirov Oblast (8), Mari ASSR (7652), Kostroma Oblast (2243), Moscow Oblast (706), Kubishev Oblast (663), Kirgizia (366), Kemerovo Oblast (209), Molotov Oblast (8438), Sverdlovsk Oblast (2488), alte re- giuni (1771). Deci în total, se cunosc locurile de deportare a 165259 de tatari crimeeni.
Printr-un decret al Prezidiului Sovietului Suprem al URSS din 28 aprilie 1956 e- rau eliberati 178454 de crimeeni tatari, balkari, turci, kurzi si hemsils. Autoritatile sovie- tice nu au admis totusi pâna la 5 septembrie 1967, ca deportarile tatarilor crimeeni, ca si a altor minoritati, fusesera niste acte abuzive (Reprodus în Conquest, Ucigasi ai natiuni- lor, p.186-187 ). Chiar si dupa 1967, tatarilor crimeeni nu li s-a permis reîntoarcerea în pa trie, în ciuda a multi ani de petitii si proteste. Abia în 1980, un numar însemnat de tatari crimeeni au început sa revina în peninsula Crimeea. Colapsul URSS a accelerat mult pro- cesul de revenire a tatarilor crimeeni în patria mama. Astazi, în Crimeea traiesc in jur de 300.000 de tatari.
Cetin Anefi
ing. chim., drd în istorie, Université Laval, Québec, Canada
|
|
Last Updated on Wednesday, 30 December 2009 19:47 |
|
