|
|
Qirim Tatar Cultural Association of Canada
Începutul lunii martie marcheaza aproape pretutindeni venirea primaverii. Legat de aceasta schimbare sezoniera, popoarele turcice celebreaza o serie de sarbatori pastorale, inspirate de simbolurile fertilitatii, ale renasterii naturii, a triumfului luminii si a vietii asupra întunericului si a mortii.
Ziua Internationala a Femeii, 8 martie a intrat de câteva decenii în calendarul festiv multor popoare, foarte diverse în ceea ce priveste cultura sau religia. Între acestea se numara si diaspora tatara canadiana. Membrii Canadian Tatar Cultural Association s-au reunit ca si anul trecut la Toronto (18 martie), într-un cadru identitar specific pentru a-si manifesta pretuirea si recunostinta pentru cele care le sunt sotii, mame, surori sau iubite. Ca de obicei, pe lânga bucatele traditionale tataresti, n-au lipsit florile, voia buna, cântecele si dansurile noastre. Astfel ei continua o traditie în ceea ce priveste sarbatorirea acestei zile si în Crimeea si în România.
Ca musulmani este bine sa ne amintim doar câteva aspecte în ceea ce priveste locul si rolul femeii în Islam. În acest sens versetele coranice si învataturile (hadituri) lasate de profetul Mohammed (Pacea si binecuvantarea lui Allah asupra lui) sunt nenumarate si profund graitoare. Astfel importanta femeii ca mama si sotie a fost subliniata clar în Coran: « Paradisul se afla sub picioarele mamelor noastre ». Odata, cineva l-a întrebat pe Profet: « Cine merita cea mai buna grija din partea mea? ». Profetul Mohammed i-a raspuns : « Mama ta (a repetat aceasta de trei ori), apoi tatal tau si apoi rudele tale cele mai apropiate ». În discursul sau de adio de la muntele Arafah, Profetul Mohammed a spus: « O, oameni buni, sotiile voastre au anumite drepturi asupra voastra si voi aveti anumite drepturi asupra lor. Purtati-va bine si fiti buni cu ele, pentru ca ele sunt partenerele si sprijinul vostru. » El a mai spus : « Cel mai bun dintre voi este cel mai bun fata de sotia sa ».
În ceea ce priveste etnia noastra tatara, trebuie precizat ca femeia a însotit întotdeauna cu iubire si fidelitate pe barbat de-a lungul zbuciumatei sale istorii, împartasindu-i ne- numaratele framântari dar si putinele momente de liniste. Exemplele de femei tatare, deosebite sunt numeroase daca facem o trecere în revista a istoriei noastre, începând de la Ginghis-han. Este suficient sa amintim doar trei dintre aceste femei, adevarate modele de daruire, de tenacitate si de cultura : printesa Suyumbike, Sefika Gaspirali si Sultana Fazal.
Printesa Suyumbike a fost sotia ultimului han al Kazanului, înainte de destramarea statului si cucerirea lui de catre Rusia tarista, în secolul al XVI-lea. Legenda spune ca tarul Ivan cel Groaznic, vrajit de frumusetea sa ar fi cerut-o în casatorie. El a construit în cinstea sa un frumos turn înalt, structurat pe sapte nivele. Printesa tatara a refuzat însa propunerea cuceritorului si a preferat sa moara aruncându-se din înaltimea acestui turn. Ea a devenit astfel un simbol al rezistentei etniei noastre în fata expansiunii ruse.
Sefika Gaspirali a fost fiica numai putin celebrului Ismail Gaspirali, om de cultura eminent si militant pentru drepturile tatarilor de pretutindeni. Ea însasi foarte cultivata, Sefika a urmat modelul parintelui sau si a militat activ timp de câteva decenii (pâna la moartea sa în 1975) pentru recunoasterea drepturilor femeilor turce si tatare din imperiul tarist.
Sultana Fazal a fost sotia martirului national tatar, Negip Hagi Fazal si prima poeta tatara din spatiul dobrogean. Femeie instruita, militanta activa întru apararea tatarilor crimeeni si dobrogeni în fata imperiului sovietic, Sultana a cunoscut ea însasi opt ani de temnita grea, ca urmare a unui proces înscenat de autoritatile comuniste române (procesul Canalul-Marea).
Aceste exemple ca si multe altele contureaza într-o maniera elocventa modelul femeii tatare în imaginarul colectiv, ca sotie, intelectuala si militanta, dispusa oricând la sacrificii pentru apararea valorilor etniei noastre.
Ultimele decenii au adus modificari semnificative în ceea ce priveste pozitia femeii tatare în societate. Rolul ei în univesul tatar traditional era aproape exclusiv de sotie si mama, ocupata mai ales de gospodarie si de cresterea si educarea copiilor. Încet, încet, odata cu schimbarile profunde de ordin structural, economic, politic, femeia tatara a început sa se implice tot mai mult în luarea deciziilor, în orice domeniu si la orice nivel. Statutul ei social a fost favorizat si de accesul ei la educatie, pâna la cel mai înalt nivel academic. Tot mai multe femei tatare au devenit ingineri, medici, avocati, profesori, manageri, lucrând cot la cot cu barbatii. De aceea consideram, ca prin rolul ei dobândit în societate, ca pregatire, ca volum de munca dar si ca numar (ele reprezinta chiar ceva mai mult din populatia tatara totala), femeia tatara poate juca un rol din ce în ce mai activ în viata comunitatilor tatare, indiferent unde se afla ele. Si nu numai atât. Vedem un rol important al femeii tatare si în proiectul generos al unirii tuturor tatarilor crimeeni, proiect lansat anul trecut prin « Apelul la unitate », prezentat de dl Iskender Ibram, în turneul sau european în Turcia, România si Bulgaria. În cadrul acestui proiect, femeia tatara este chemata sa joace nu numai un rol social, de subiect ci si un rol politic, în ceea ce priveste viitoarea Federatie Tatara Unita a Tatarilor din Crimeea. Prin competanta sa, prin empatia sa naturala, femeia tatara poate veni cu idei, programe care sa contribuie atât la integrarea si bunastarea tatarilor crimeeni dar si la prosperitatea diasporelor tatare din lumea întreaga.
Cetin Anefi,
Toronto, Canada
29 martie, 2007
|
|
