CARE  POPOR  CRIMEEAN ?

Articol de fond,Revista Crimeea(Kîrîm)

An 15,nr.57,2006,pag.12

Înca din epoca scitilor ,deci de peste  1500 de ani,Crimeea este o patrie a turcilor kapcegi.

Stapânilor de drept ai acestor teritorii,bastinasilor,deci,li se spune turci crimeeni.Aceasta realitate stiintifica  si istorica,acceptata din timp în timp,datorita unor influente ,a cunoscut

disputele.Împotriva celor ce cauta alte denumiri geografico – etnice sau alte identitati,le adresam regretele noastre.Ceea ce constituie o alianta  istorica (în special autoritatile ruse )

nu înseamna altceva decât persistenta obstructionista.La  temelia lor se afla scopuri politice,strategice,psihologice.Daca  s-ar cerceta ,s-ar afla  ca în cercetarile lor exista precis

cineva care le-a adus „apa la moara.”Mitropolitul misionar  al Rusiei tariste,Ilminski,sustine teza ca  popoarele ( sau triburile) cu radacini turce au evoluat  ca popoare diferite.Dupa el

sunt popoare diferite : azerii, kîrgazii,tatarii,turcmenii,având particularitati  diferite.

URSS si-a  însusit  aceasta teza,sustinând –o  pâna la prabusire.Oprimata de-a lungul

anilor,sentimentul national,identitatea nationala,apartenenta ,au ramas  la cheremul

probabilitatii .

TOATE NEAMURILE TURCE ,APARTINÂND  ACELEEASI FAMILII TURCE,dezbinate la prabusirea  URSS – au recunoscut si au înregistrat faptul acestaFiind

state independente,fiind republici autonome,sau fiind comunitati,niciunul  nu s-a recunoscut ca popor diferit.Din contra,reprezentantii  Azerbaycan-ului s-au denumit doua state – un popor iar presedintele Kazakistan-ului  a preluat proiectul Uniunii Turce  Eurasia.





*     *      *

Se prevede  în Crimeea,prin cresterea celor restramutati  o revigorare a identitatii  nationale.În plus,în conformitate cu aceste principii,s-a  tiparit si o carte.Aceasta evolutie nu e de fapt o întâmplare.Cei care s-au  ocupat cu tema,sunt ,fie nevinovati,fie influentati de o moda a inculturii.Replica  se afla în studiul aprofundat,profesionist al studiilor de specialitate.În zona

Marii  Negre ca si în teritoriile învecinate ale Caucazului,acele state  de catifea sunt deja cunoscute ca dedublari.

Pentru ca a venit timpul,noi sa amintim aici identitatea nationala a turcilor crimeeni,a tatarilor,identitatea  politica a acelor ce i-au reprezentat.De altfel,în literatura crimeeana si în documentele internationale nu gasim,în acest sens, nici o eroare.Pentru a întelege  actiunile ca si urmarile lor,este de ajuns sa vedem listele ultimului recensamânt  al Ucrainei,KOC.

Poporul nostru însumând doar 280.000 de locuitori nici într-un fel n-a putut depasi  cota de

* % .Prima  cauza a acestei situatii este inexistenta unui proiect practic care sa fi organi-

zat restramutarile. În plus,vine înregistrarea în KOC a miilor de tatari ca „popor crimeean,tavrid,iskit,got,s.a. Aceasta pozitie  strategica este si o capcana demografica ce duce

la atingerea scopului de nedezbinare a statului unitar  prin minoritati ,fiind în slujba politicii majoritare. Drepturile câstigate cu multe sacrificii,adevarate,nu pot fi umbrite astfel,nefiind acceptate metodele lor.Opiniile care au cultivat greseala si pretentiile poporului crimeean nu

provin  din zona  stiintificului ,ele întaresc pozitia rasiala a 3-4 oameni aflati la conducere.În

acest sens,traducerea Bibliei în  turca crimeeana,în anul 1928,sub regimul comunist al soviete-

lor ,împarte Republica Crimeea în doua : tati si tatari.Daca trebuie o explicatie  justa,aceea e :

în Congresul din 1917,înaintasul nostru Geafer Seydahmet Kîrîmer,prevazând  tactica acelor zile,a folosit sintagma „Crimeea este a crimeenilor”. Este o situatie generata de epoca,având ca scop  istoria si strategia colectivitatii.Pentru a-si feri propriul popor de pericole,el a prevazut modelul elvetian ca o solutie a pacii.Din aceasta pozitie ne apropiem de scopurile reale.În plus,Geafer S.Kîrîmer este iubit si ca un lider al turcismului,care are o contributie importanta la evolutia turcismului.Prin studiile ca si în cartile pe care le-a scris el a pus bazele turcismului nordic.De aceea,Z.Fahri Fandakoglu  în definirea sociologica a spatiului turc,îl  prezinta ca un gânditor puternic alaturi de Isa  Yusuf Alptekin ,el a militat în procesul turcilor din întreaga lume,desi turcii crimeeni cereau actiunile cele mai  puternice.De altfel,toate cunostintele ,documentele,arhivele.sustin aceasta.Pe partea cealalta,Eroul nostru National,

Numan  Celebi Gihan ne obliga în articolul de neuitat,intitulat „Daca vom putea întelege”sa

Imortalizam  activitatea uriasa dusa în slujba turcismului de  dl.Ismail Gaspirali: UNITATE

ÎN LIMBA,GÂNDIRE,ACTIUNE! Stapânului unei asemenea compozitii de importanta

impresionanta,ce e nascut la Avcikoy în 1851 în Crimeea.Marelui om dl.Ismail Gaspirali si

lui Geafer S.Kîrîmer,creat de aceasta comunitate,ce fel de reprosuri le putem aduce?Din nou,oferim un pasaj  din numarul 52 al ziarului Translatorul datat 17 Mai 1906 :

„Dupa mine,fundamentele actiunilor mele se afla în convingerea ca sunt „Fiul Fiului Turk”.

(Turcul Pur).Înainte de a fi turc,nu voi fi nici aristocrat,nici democrat,nici popular,nici simpatizant ,spunea Gaspirali,luminându-se  în conceptie prin stiinta si inteligenta .Atunci,

cum se poate interpreta aceasta greseala?



*  *  *

Urmasi ai unui imperiu si ai unei independente statale,turcii crimeeni,daca vor ramâne înafara Turcismului,se vor expune tuturor pericolelor ce ameninta comunitatile lipsite de stapâni.

Înafara Turcismului si înafara Turciei,Crimeea nu va avea un viitor sanatos.Ea stapâneste avantajele si mostenirea unei culturi vaste, prin geografia si pozitia ei.Nu e suficienta  conditi-

onarea  pasului emigrant. Este important sa se adune,sa creasca si sa astepte cu rabdare.

Poporul nostru,asuprit si risipit,are nevoie de bogatia marii turcismului,de posibilitati si de

încredere.De fapt,timp de 200 de ani a suferit,a fost înfrânt,surghiunit, încât,o comunitate obosita nu se poate reface usor ; comunitatea este încifrata  de idei sorosciste,tribale,Ilmins-

ciste,.Nu ar trebui sa se uite ca „drumul ce duce spre iad,este pavat cu pietrele intentiilor bune”.La propunerea de „popor crimeean”,ca o cerinta naiva spre noi,cei de afara,atâta timp cât se continua cu obstinatii,noi  categoric nu vom adera nici cu bunavointa si nici cu întelegere.

PETITUL                     

II                                          Negip Hagi Faza







Scena   a    III -  a    (continuare din numarul  precedent,nr.15 )

(Cortina este trasa.Scena prezinta casa lui Alimseyit. Gulzade  si Baubek,nearatându-se  spectatorilor,vorbesc  afara )

Baubek – Gulzade, n-a venit înca  Alimseyit?

Gulzade –N-a venit.înca,nea Baubek !(Deschide usa camerei de oaspeti si-i  vorbeste lui Baubek,care paseste înauntru ) A  cam  întârziat  el.

Baubek – (Razând,ca si cum s-ar bucura ) Eh,nici o paguba.Se zice ca  întârzierea  solului este ceva bun. A întârziat.Cine  stie, poate ca va veni cu vesti bune.( Râde Gulzade.Iese apoi.Când

da sa iasa ) Gulzade ! Nu te obosi sa faci cafea,mafea,eu n-o sa stau mult. Poate  nu vine asa de cutând.

Gulzade – Ce deranj,daca fac o cafea ?( zice ea si iese .Baubek ramâne singur.Se preumbla.Gândeste,oprindu-se din mers,îsi ridica sprâncenele,îsi apleaca pe dreapta capul.Între timp,apare în usa Gulzade.) Vine nea Baubek !

Baubek – Daa ? Cum asa ? Are batiste albe la urechile  cailor ?







(Gulzade nu-l aude.În sinea ei:) Oare,a facut el ceva?Bine-ar fi.Macar sa fi aranjat lucrurile spre un final bun,Doamne! ( De afara se aude vocea lui Alimseyit)

Alimseyit – ( Mândru de sine,cu o voce infatuata)Buna ziua,nevasta! (Înauntru,Baubek se

agita,parca auzind câte ceva)

Gulzade – Sss! Încet.Nea Baubek este  în casa.

Alimseyit – (Tare) Vino,vino,nene al meu,Baubek !Nu-ti mai ascunde capul,ai obraz de aratat lumii.Mai ales  când eu ma aflu lânga d-ta,acolo unde sunt eu,nu exista moarte si doliu pentru d-ta. (Baubek se bucura,venind la usa.Se întâlnesc în usa)

Baubek –(Retragându-se ) Poftim. Cum e? E de bine,Alimseyite?

Alimseyit – Ceri si primesti ! Ce a spus Nasradin-hogea fara a provoca rasete,unde a fost Alimseyit,fara a rezolva faptele ?

Baubek – Deci,s-a rezolvat,mai ?

Alimseyit – Deocamdata,nu este nimic dovedit.Dar,eu cred ca ne vor da fata.Ori joi,ori

miercuri ne vor da o veste,dupa cum au promis.Sa fi vazut d-ta,ce de eforturi am depus pâna

le-amcucerit mintile!Pentru a-i lamuri,am adus apa din saptezeci si doua de vai.”Î –â „ ziceau

într-una.

Baubek – Cel care ne va fi cuscru ?Eh,si,  ce pricini gaseau ?

Alimseyit – Niciuna! Ce e ca sa fie dovedit ?Astfel,ziceau ca fata lor e prea tinerica,stiu si eu,ca nu vor sa se desparta de ea,ca le vine greu,mai stiu si eu,ca fata nu se poate bucura în casa ei...Dupa cum spuneau,vorbe fara noima.

Baubek – Pe urma,omule ?

Alimseyit – În fine,ce sa mai zic,m-am întors obtinând cu greu o vorba convenabila noua,

un acord de moment.

Baubek –Foarte bine.Domnul sa te binecuvânteze si pe d-ta,Alimseyit !Nu-i asa ca e  de

bine sa  fii pricina unei binefaceri.

Alimseyit – Spui d-ta,dar sa stii ca e ceva foarte complicat,mai ! E-hei,de ar fi vreunul care sa înteleaga  raspunsurile interlocutorului !Dar daca nu-i asa ?Abia atunci,sa vezi,stradania.S-o

rezolvi si pe asta,da, înseamna ca esti petitor.Nu se descurca oricine. Pot fi ceilalti ca Alimseyit ?

Baubek – (cu capul în jos)Fireste,fireste ! Sa fii sanatos. Dumnezeu sa te rasplateasca,Alim-

seyit.Cum a fost ? N-ai lasat arvuna,nu ?

Alimseyit – Nu,banii nu i-am  azvârlit.Daca  suntem sanatosi,la întrevedera urmatoare.

Pâna atunci,mai pregateste ceva bani.Nu se stie ce se poate întâmpla. I  se gaseste locul,mai stii ?

Baubek – Asta-i treaba usoara. Ai observat ? Cum stau ei ?Crezi ca vor cere mult ?

Alimseyit – Eh,de unde sa stiu eu ?cDar,deh,o sa fie cu masura.Dupa mine,o plata de trei –patru galbeni de  besibirlik ( moneda de aur foarte valoroasa,cinci într-o moneda),zece –

cincisprezece mii de franci,vor cere,zic eu.Apoi vita de taiat,cafeaua,zaharul,toate,separat.

Baubek – Hei,cum,asa de mult,mai ? El vrea sa ne smulga si aripa  si coada ? Trei galbeni de cinci monede într-una,cincisprezece mii lei,înca odata cincisprezece,fac treizeci de mii.Pe

partea asta,vita de taiat,cafeaua,zaharul,înca cinci mii de franci.Iata ca s-au facut treizeci si cinci de mii.Mai apoi,vin cadourile,catre cuscru,cuscra,nu ?

Alimseyit – Fireste.Vrei,nu vrei.

Baubek –Oho,oho ! A deschis dealul,mau !

Alimseyit – Dar d-ta,ai crezut ca e usor sa faci o nunta ?

Baubek – Nunta,nunta sa fie,am dat si noi fata.Dar cine  a cerut asa de multe lucruri ?

Alimseyit – De altfel,înca nu e clar ce vor cere.Eu cred asta.Poate ca vor cere mai putin.

Baubek – În fine,Alimseyit.Înafara de tine,nimeni nu va putea rezolva situatia asta.Daca te mai duci,încearca,pe cât se poate,sa rezolvi cu mai putin.Ce-i asta,fir-ar sa fie de afurisenie ?

Se poate asemenea  viclenie sa ceri treizeci-patruzeci de mii de franci pentru o fata ? Fir-ar sa fie ! Doar nu vinde sufletul fetii,nu !

Alimseyit – Nea Baubek,copacul nu  se  rupe din locul unde a fost taiat !Daca ei cer zece,noi vom da cinci,nu...

Baubek – Mai e vorba ? Spui ca nu e precizata ziua,nu ? Cum e,ai vazut-o pe cea care va fi nora ? Nu ti-a cazut sub ochi,e ?

Alimseyit – Nu. Dar se pare ca este o fata foarte frumoasa. Asa spune lumea din sat.

Baubek – Dar-ar Domnul  sa-i potriveasca...N-avem ce-i reprosa baiatului nostru.Asezat,

calm,nu iese din casa sarind peste usa...

Alimseyit – E un flacau care n-a intervenit în treburile altora !

Baubek – Ti-au pus masa ?

Alimseyit – Nu,ce sa-i critic,m-au tot rugat sa ramân,dar eu,n-am ramas,motivând ca ma asteapta cei din sat.De  altfel,m-au primit foarte bine.Ce ne trebuie minciuna ? Chiar au

vrut sa nu-mi înhameze caruta.

Baubek – (cu gravitate ) E – hei!... Deci,sunt oameni primitori,omenosi,he ?

Alimseyit – Daca Dumnezeu nu-i potriveste,se mai face oare casa ? La încuscrire,daca  nu

se potriveste cu d-ta,apai,nu se aseamana cu nimeni altul. Un lucru bun,cu atâta se face.

Baubek – (Dând din cap ) E – hei... cam asa ar fi...Hai,sa ma duc sa spun si acasa raspunsul cald,altfel nu sepoate.(Se ridica )Cred ca sunt asteptat.

Alimseyit – Nea Baubek,cei de acasa  sa pregateasca depe acuma  cele necesare.Daca ne vine vreo veste,iau si plec îndata...

Baubek – Fireste,fireste.Le spu eu.(Face un pas )

Alimseyit – Pai...(Baubek se întoarce pe loc )Cam pâna unde oare,ne vom întinde puterile ?

Baubek –De unde sa stiu,Alimseyit,eu asta? „Te trudesti dupa puterea ta”,au zis stramosii.

Mergi si d-ta pâna la un punct.

Alimseyit – Fereasca Dumnezeu,daca vor insista sa le dam tot ce au cerut,ce ne facem ?

Baubek – Renunti,spunând ca asa ceva nu-ti era prevazut în destin.

Alimseyit –( Razând ) Nu mai stiu,nu ? Cred ca aceasta este ceva tare placut,nea Baubek.

Lumea ce va spune,apoi ? Lumea va zice : Iaca, a tot petit Baubek pe fata lui cutare,neavând putere materiala,n-a putut s-o ia.De gura lumii nu poti scapa,nici n-o poti opri,nene !

Stramosii : „Gura lumii n-o poti acoperi nici cu cincizeci de metri de pânza.”Ce nu

zice  lumea ?

Alimseyit – E adevarat,lumea vorbeste.Dar si provocarea este ceva neplacut.Sa fii d-ta un om cu vaza din Azaplar si sa nu poti lua fata pe care ai petit-o ! Asa ceva atinge onoarea,nea Bau-

bek.Este proverbul nostru,precum ca : „Biciul îl omoara pe cal,iar pe barbat,onoarea .”Nici

cugetarea aceasta  nu e lipsita de greutate,nu .

Baubek – Daca asa stau lucrurile,da-le !Când ei vor cere cinci,d-ta da-le zece !Nu te speria,lasa-te în voia valului ! Bani vor ei ?Numele meu de Baubek este înca în picioare,

mai !...La nevoie ,cumpar fata,platindu-i greutatea.(striga ) Da-le !  Da-le cât vor ! Chiar si

mai mult,da-le !

Alimseyit – Atunci,eu ma voi împotrivi. Numai  daca lucrurile se poticnesc,n-avem ce face,dau.Daca tot ma duc,fireste ca n-o sa ma întorc cu mâna goala,deh...

Baubek – Da-le !Nu te speria.Nu vei da de la tine.De la mine dai.Eu ma aflu în spatele tau.Sa priceapa,afurisitii,cine cum este. Bani vor ei ? Uite !(îsi loveste buzunarul interior)

Alimseyit – Atunci,în loc sa merg  eu pe la voi,trimiteti cele necesare printr-un om.Daca

sunt  sanatos,voi pleca în ziua în care  voi fi anuntat.

Baubek – Hai,sa fie  cu noroc.Ramâneti cu bine !

Alimseyit – Du-te sanatos ! Transmite salutari lui  ta- Fatma.

( Ies toti .Se trage cortina)