ESITEMEN      AUD   



Sagîrlarîn bos laflarî                                Nimicuri spuse de surzi

Esîtîlsîn dep                                             Spre  a se auzi

Mnasîz,delî bakîrmasî                             Nonsensuri,urlete de nebuni

Ozlerîne sayit                                          Pentru a se convinge ca sunt,

Koremen...hak bergen hâkim                  Vad...judecatori dreptate dând

Parasî kop kîsîge,                                    Unde-atârna banii mai mult,

Milletnî yalandîrgan demagoglar            Demagogi,un popor mintind

Sîraga kelgen dosarlar.                            Dosariada-i la rând.

O zaman hepînîzden kasaman:                Si-atunci fug de voi toti:

Delî,yalancî,kîrsîz                                    Nebuni,mincinosi,hoti

Adîmlarîmnî alaman,koz, kulak              Îmi retrag pasii,vazul,auzul

Akîs  kîsîdiy oturup.                                Si stau în mine ca ursuzul.

Gemî îsîne kîrîp,                                      M-am zavorât în corabie,

Kulaklarîmnî captîm                                Mi-am astupat cu ceara urechile

Kazîp ozîme,kolgelernî atîp,                   Si sap în mine,arunc umbrele,

Karayman îz,sekîrdek,                            Caut semintele,urmele

Karayman carîknî ozîmde                      De lumina din eu

Alla ga yetîskende.                                Pâna dau de Dumnezeu.                        

Çev.G.Akmolla



Türkiye –Folklor Uluslararasî Yalova Festivalî ( özet )

Türk dunyasînîn buyuk bir  folklor festivalînîn birisi,12-21 temmuz 2007 de Yalova da tutuldu.On yîldîr Istanbul la bir olan Yalova,bugun Türkiye nin en küçuk il sehirleri yetisti.Marmara Deniz nin limanînda,Mecdiye ile birlesmis Köstenci ilnin sehiridir.

Mecdiye „Karasu „ansamblosu ile Romanya Tatar Turklerinin Musluman ve Demokrat Birligi taraf aldî,kendileri nin örf 12 oyunlarînî hazîrlayîp.

Festival nî  örgenleyenler aslî Yalova Folklor Merkezi (YAFEM ) 1988 de kurulan ,

organizasyonun ilk emeli butun Turk dunyasîndaki folklorumuzu korumak ve danîtmak.

Bu yîl,21 ulkeden 800 artist geldi,festivalîmîz danîsma ve birlesme meydanî gösterip,herbir ulkenin günluk meselelerinide.Ayni vakitte,paralel,turk dunyasînîn gazetecileri bulustular iki günluk sempoziyumda.(...)

Benim katîlmam bu faaliyetlere belleti ki ben,17 yîldîr Dobruca tatarlarîile beraberim,ana dil radyo yayînînda .Teklifim su: açîlîs olsun bütun dunyaya,türk dunyasî  bir

Kenarda lâkalmadan,ve bu teklif çok iyi karsîlandî.

Çeçilya  Pîtrîhîu,Radyo Kostence red.                                       

















Festival international de folclor la Yalova, Turcia

Unul dintre cele mai mari festivaluri de folclor din lumea turcica a avut

loc la Yalova, în Turcia, în perioada 12- 21 iulie.

De zece ani, Yalova, care în trecut facea parte din Istanbul, a devenit resedinta celui mai mic judet din Turcia. Localitatea, aflata pe tarmul Marii Marmara, este înfratita cu orasul Medgidia din judetul Constanta.

România a fost reprezentata de Ansamblul Karasu al filialei Medgidia a Uniunii Democrate a Tatarilor Turco-Musulmani, care a pregatit nu mai putin de 12 dansuri traditionale caucaziene.

Festivalul a debutat cu o parada a portului turcesc pe faleza statiunii Yalova. Peste 40 de ansambluri din cele mai îndepartate zone ale lumii, de la stepele Asiei Centrale, îndepartata Siberie si vestul extrem al Chinei, pâna la tari din spatiul balcanic, si-au etalat frumusetea costumelor traditionale, muzica si dansurile specifice zonelor din care provin.

Ansablul Karasu a demonstrat ca îsi merita statutul dobândit în timp. Înfiintat în 1990 de catre profesorii Agisuna Sadet si Bechis Chiazam, reconstituit in 1996 de familia Cutlacai Ergun si Sema, iar în prezent condus de Iasemin Agimurat, ansamblul Karasu a dansat pe scenele a numeroase festivaluri nationale si internationale. De-a lungul anilor a obtinut numeroase premii, ceea ce i-a motivat si mai mult pe tinerii dansatori tatari de la Medgidia sa-si promoveze traditiile specifice etniei.

Organizatorul festivalului este Centrul de Cultivare si Promovare a Folclorului Turcesc de la Yalova (YAFEM). Constituita în anul 1988, organizatia YAFEM a avut ca scop, înca de la început, cultivarea si promovarea folclorului din întreaga lume turcica. Anul acesta, numarul participantilor a ajuns la peste 800 de artisti din 21 de tari; festivalul reprezinta o oportunitate pentru participanti de a se cunoaste, de a-si împartasi din experienta culturala, dar si din problemele vietii de zi cu zi ale tarilor din care provin.

Pe lânga spectacolele sustinute seara de seara de ansamblurile invitate au mai avut loc seminarii, simpozioane despre traditii si culturi, seri de poezie, expozitii de fotografie si obiecte traditionale.

Anul acesta, elementul de noutate în cadrul festivalului l-a constituit seminarul dedicat ziaristilor din lumea turcica. Pe parcursul a doua zile, douazeci de ziaristi au dezbatut problemele cu care se confrunta mass-media si minoritatile etnice, cu precadere cea turca, în tarile de origine.

Participarea mea la aceasta manifestare se datoreaza faptului ca, de 17 ani, colaborez cu reprezentantii comunitatii tatare din Dobrogea la realizarea emisiunii în limba materna. Din materialul pe care l-am prezentat, intitulat „Rolul Serviciului Public de Radiodifuziune în comunicarea cu minoritale nationale” a reiesit foarte clar faptul ca alocam spatii largi culturii acestora, în care îsi promoveaza limba, religia si traditia.

„Modelul dobrogean” de întelegere si de convietuire a fost apreciat de cei prezenti, care, în locurile din care veneau (Irak, Afganistan, Kosovo, Grecia,Kazahstan, Ucraina s.a.) aveau mari probleme de integrare si de comunicare. Am evidentiat, deasemenea, rolul României de „punte de legatura”, datorat pozitiei sale geostrategice, între Occident si Islam în procesul actual de globalizare si integrare europeana. Propunerea mea de a nu se izola în „lumea lor turcica”, de a comunica si de a ne împartasi problemele lor nu numai ca nu a deranjat ci a fost foarte bine primita.

Concluzia la care am ajuns, de comun acord, a fost aceea de a uita diferentele dintre noi, conflictele vechi sa le lasam în seama istoricilor si sa ne concentram asupra punctelor comune, sa cautam asemanarile si sa traim în prezent pentru un viitor în buna întelegere.

Cecilia Patrahau

Redactor Radio Constanta

Takdir  Predestinare

Ablaziz  Veli,Akmescit,Kîrîm

Tatarlîgîm,tatarlîgîm,dunyalar aydîn,               Tatarii mei,tatarii mei,ni se deschide omenirea,

Gurbetliktren kaytkan halknîn kim çeker kaydîn /Pe cei întorsi din greu surghiun aicea,cine-i

Vrea

Ne kormedi garip basîn,ne esitmedin?!              Câte dureri pe cap ti-au pus si câte-ai îndurat?!

Komendantlar at oynattî,sen ep isledin.              Conducatorii-si joaca caii,din greu tu ai lucrat.



Sana Vatan yasak oldî,yapîldî yollar,                  Ti-au interzis tie si tara,ce drumuri ti-au facut,

Kîrîmtatar satkan diye koyuldu  kollar.            Numindu-te pe tine dusman,ei mâna ti-au cusut.

Yok,dedin sen,yok,bu yalan,gayri korulsun,/Tu ai spus„nu”,ai spus ca„mint,”lumina de-arveni

Kîrîmtatar satkan degen kozu kör olsun.        Acei ce „tradatori” ne-or zice,orbeasca pe vecii.



Akikatnîn yolu yasak,çaresi aydîn,           Spre Adevar e lunga calea,se lumineaza-n zare totul

Sag ol,ayta bugun halkîm,çekkenge kaydîn.    Ureaza viata,sanatate,plin de dureri,poporul.

Ketsin,ketsin,kelmez olsun,biz korgen kunler /Dispara,sa dispara vesnic opresiuni de noi traite

Gurbetlikte olgenlerni unutur kimler?              Pe cei ce au murit acolo,cine-ar putea sa-i uite?



Tatar oglu,tatar kîzî,emin eteyik,                     Fiu de tatar,fiica de tatar,vino-mpreuna sa juram

Kerek olsa Vatan usun kurban keteyik.     Atunci când Patria va cere,noi jertfa nostra sa o dam

Tatarlîgîm,tatarlîgîm,dunyalar aydîn!       Tatarii mei,tatarii mei,ne e deschisa omenirea

Gurbetlikten kayta halkîm,kozunuz aydîn!/Se-ntoarce din surghiun poporul,aduce-n ochi

Iubirea!

Tr.G.Akmolla

Not: Bu kîymetlî siir I.Gaspirali Muzesionde okuldu,siir soleninde,2004 cl.