N E D E N ?

Valeryu Kusner,ci.Talisîzlîgîn Oyunu,s.42

Arttakîlar,bîrîncî bolacaklar:Matey nîn Incili

Onday bîr ulkede yasayman ki,             Traiesc în tara ce cuprinde

Deren denîzde koz yaslar tolî,                Munti de durere si de chin

Onda bar dert ve zulum daglarî              Si lacrimi într-o mare adânca.

Sarap salîngan taslarîn îsînde                 Si prin clepsidrele cu vin,

Zamanda,bîzde agamîz,gesken kunde    Timpul si noi ne curgem înca.



Eskî mimberlî monasterlerde                 La mânastiri cu vechi altare

Resîmlî duvarlarga tabînaman               Pictate-n ziduri,ma închin

Zamanîn zîlîtakvimde urganda,             Când bate toaca-n calendare,

Sade bîz ograsmaymîz uyanmaga          Dar nu-ncercam sa ne trezim

Kokke kadar osken tarlalarda,               Cu holdele ce cresc în zare,

Egînler pîse,kelgendi bola,                     Care se coc si parca vin

Ambarlarga kîrîpte îsîn totîra.                Sa intre singure-n hambare.

Denîs astî balaklar hala sapalana;          Înca se zbat pestii în mare;

Sîplak ce as ballarîmîz gene satîla,        Vindem copii flamânzi si goi,

Kavalman zurnalarîn rityminde,            Si-n ritm de fluie si cimpoi,

Bîrbîrîmîzden kîrslagan sekilde,            Furându-ne care pe care,

Satamîz ruh,satamîz can-cürekte.          Vindem si sufletul din noi.



Yasaymîz kîyîskan ulkede                     Traim în tara strâmba-n care

Surunup terakay salt curgende               Ne împiedicam de noi mereu

Yalancî buyucülerîn becerîmînde.         Condusi de false vrajitoare

Kunden kunge zorluklar areta,               De-o zi pe alta,tot mai greu,

Karaymîz o zaman kunes carîgîna.        Privirea –o ridicam spre soare.



Akîrzamannî neden bekliymîz,              De ce –asteptam Ziua de Apoi,

O! Allahîm,surude kurbanmîz,              O! Doamne-mbroboditi în turma,

Bîz,gerîde kalganlarmîz,                        Ca cei dintâi sa fim si noi

Bîrîncîlerdi bolmaga îstermîz?              Cei ce-am ramas mereu în urma?



DAVASIZ

Valeryu Kusner,cy.Taliysîzlîgîn oyunu,s.60,2004

Kuneske colîmîz azîrlendî vaktînda         S-a împlinit demult chemarea catre soare.

Kara îsîklar bîzde artîk cana!                    Iata,s-au aprins luminile si-n noi !

Boldîk artîk tusken yîldîzlar                     Suntem de-acum doar stele cazatoare

boklîklî dunyamîzga col astîlar,               spre lumea noastra  plina de gunoi,

bosîna mum cakmaga îstep                      în care încercam s-aprindem o faclie

kurtulgan karanlîktan kelîp,                     în întunericul din care ne-am ivit,

siirge inanîlmagan cerden                        si-n care nimeni nu crede-n poezie

erkeznîn baska kader îstegenînden.         si care îsi doreste un altfel de sfârsit.



Pesmansîz kelîp,vijdansîz                        Fara de cainta si fara remuscare,

sankem hayatnî bîlmeden yasaymîz,       ca si cum nici viata nicicând nu s-a trait,

sankem tesadufmen gestîk dunyadan      ca si cum trecut-am doar din întâmplare,

sonsuzluklarda yanlîs – yanlîstan            dintr-o eroare-n alta prin spatiul infinit,

es bîr umitsîz,es bîr îsteksîz,                    fara un rost anume si far-a fi dorit

ne sarkî tînlaymîz,sesekler kokîsîz          nici cântecul,nici vraja mirabilelor flori,

suygude merak yok,olîmge tusunce.       nici farmecul iubirii,nici gândul c-ai sa mori.          

Kalmasîn arkanda pesmanlî sare,           Si-n urma sa nu lasi macar pareri de rau,

barlîgîn dunyada sîlînsîn semen,             nimic  sa aminteasca de tine c-ai trait,

suygenler unutsun senî bîlmeden.           si sa te uite chiar si cei ce te-au iubit.

(çev. Güner  Akmolla)



TISIMNI   KOZIMMEN KORDIM

Kîyaseddin Uteu,Bukres



Yedi yas totîrîp sekîzge kîrgende,               Împlinind eu sapte si mergînd spre opt

Yukumnîn tatlîsîn tan carîgî keskende,      Când zorii ma trezira din somnul ce-l aveam,

Tîsîmde  Kara Bulut Kîrîm ga sarktî          Norul cel mai negru pe Crimeea sta

Soyîmnî Kîrîm dan cok etmege kalktî.      Cea mai grea osânda neamul meu traia.



Kozîmnî  astîm,abdîrap karayman kokke,  Ochii-i deschid,ma uit la cersperiat,

Curegîm lapîrday,dayanmay bo tîske,        Inima-mi bate,ma sperie visul ciudat.

Kabaatsîz îrkîmnî Kîrîm dan terk ettî,       Nevinovat poporu-mi din tara l-au gonit,

Siberya,Ural ga hayvanday cük ettî.          Uralul si Siberia,ucid pe cel lovit 



Ertesî kun esittim,yuzlermen konvoy,       Abia târziu aflaram ca au plecat convoi

Akmescit,Kezlev,Akyar ve Cankoy,         Din Akmescit si Kezleu,din Akiyar,Geankoy,

Stalin nîn emîrî men cuklengen vagonga.  Vagoane încarcate la ordinul lui Stalin.

Ah! Alganlar Kîrîm nî Ruslar kolîna!        Ah! Rusii în Crimeea ne-au terminat sub chin!



Bo tîsîm curegîme astî deren cara,            O rana-adânca,visul,în inima sapa,

Kozîme korîngen her siyler zîp-kara.        Se lasa întuneic pe tot ce  exista.

Zor kunler gesse de,umitîm coytmadîm,   Trecura zile grele,dar cred în al meu neam

Altmîs bes yasîmda optîm Vatan topragîm./Sarut pamântul patriei la saizeci si cinci de ani.



Kîrîm ga kîrgenîm his ettîm,kan kaynay,    Simteam ca sunt în patrie, ca inima îmi bate,

Aklîmda soyîm gesmîsî calsînday oynay,   Istoria-i ca un fulger,durerile le scoate,

Ismail,Bekir,Noman, Seydamet,Giray lar   Ismail si Bekir,Noman,Seitamet,Ghirai,

Halk usun tatlî can bergen gazi evlatlar.     Sunt pentru cei de mâine nemuritor alai.



Rus nîn zulumîn sekken surgunde Tatarlar/Suferind în surghiun asuprirea ruseasca

Kaytalar Ana Curtka,caslar ve kartlar.        Batrâni si tineri vin în patrie,acasa.

Basladîlar yerlesîp tastan temel kazmaga,   Din piatra – si sapa la case temelii,

Sanlî tarih sayfasîn yeni kattan yazmaga.    Rescriu istoria noua cu alte vitejii.      



Meclis nîn ustunde kok bayrakka karadîm,  Peste Congres se-nalta albastrul steag

Ana Vatan Tarihîm men Salgîrdan soradîm./Aici îmi e istoria;întrebam eu Salgarul

Kîrîmoglu kardasîm,yahsî sîktîk bavuruma, Frate-al meu,Karamoglu,în brate te strâng,

Tarih yazgan bayragîm,obîp,sardîm moynîma./Pe piept asez eu sarutând drapelul scump.



Oz ozîme ant ettîm,Ana Vatan curtîmda,       M-am jurat eu atunci,în patria Crimeea,

Savasayîk bîr bolîp,ecdatlarnîn  ruhîna!         În unire sa luptam,pomenindu-i vitejia.

Bîzge tiygen canavarnîn sulalesîn cagayîk,    Sa ardem samânta unui dusman cumplit,

Kol kotergen dusmanlarnîn mezarlarîn kazayîk./Sa punem si mormântul acelora ce mint.



Dunya bîlsîn Tatarnî,Tatar sozînden kaytmaz./Sa ne stie o lume,noi o vorba avem.

Tîlîn,Dinîn.Adetlerîn,can bersede,es coytmaz./Limba si credinta,obiceiuri,n-osa pierdem

Ana Toprak,sen Kîrîm,tarihîmsîn sen menîm;/Pamânt matern,Crimeea,esti istoria mea.

Sau ekende Dunya da her siyîmsîn sen menîm!/Cât o sa rasuflu eu,tu esti totul,Patria!

(çev.G.Akmolla)





BOGADAR  YAMANLIKTAN  DE-ATÂTA RAUTATE

Anastasia  Dumitru

Motto:”Sahinday bolîp vatanînîznî korînîz.”Neagoe Basarab)

Ozenler colîndan sîktî                                      Au iesit din matca

Adasîp                                                              Râuri

Onlar  topragîn                                                 Sfârcurile

Cüregî.                                                              Pamântului

Dîreklerî kalmadan                                           Nu mai au  tâtâni

Cîgîla daglar                                                      Muntii se darâma

Tamîrsîz                                                             Nicio radacina

Cersîz                                                              Nicaieri

Okeanlar                                                          Oceanele

Talaz atalar                                                      Talazuri arunca

Fîrtînaman sel.                                                 Potop si furtuna –

Sonsîz barîs                                                      Pace eterna

Obîr kenarda                                                    Pe celalalt mal

Es bîr dalga yok                                               Niciun val

Ballar kele                                                        Copiii vin

Seseklermen                                                    Cu flori de crini

Colsî meleklermen.                                          Calauziti de îngeri.