I?INDEKILER                                         CUPRINS

1-Bîr saray kuracakman-B S Çobanzade   Voi înal?a un palat,Ciobanzade

2-Bîrîncî soz    Redaksya                        Cuvântul Dintâi – Redac?ia

3-Aurora ga Kîrîm keldî                         Crimeea a venit la Aurora,G.Akmolla

4-Ali Riza Krimizade –H,Fazîl Timur   Ali Riza Krimizade –H.F.Timur

5-Kîrîm dakî soykîrîmnî unutmayînîz-  Evocari- Sabri Arikan

6-Bagî?laymîz   - G.Akmolla                 Cartea Iertarii – G Akmolla

7 Cau?îlîk,tyatro.NH Fazîl ,II                Pe?itul,piesa de teatru,N H Fazîl,II

8 Fikirler Serbestler,Valeriu Cu?ner       Gândurile sunt libere,Valeriu Cu?ner

9Gun olur asra bedel,Aytmatov (par)    Va veni echivalen?a moderna,G Aytmatov

10Kîrîmtatar surgunu Sovyet ar?ivînde-Deportarea tatarilor crimeeni în arhivele sovietice

C Anefi                                                                                             C Anefi

11?air Memet Niyazi- Necip HFazîl      Poetul Memet Niyazi – Negip H Fazal

12. 1956 cîlîndakî macar inkilabî,Gyula-Revolu?ia maghiara din 1956-David Gyula

13  Aff     Kitabî/ Bagîslaymîz, G.Akmolla          - Cartea  Iertarii  G Akmolla

14?iirler – V.Cu?ner: Ne den?Davasîz   Pagina Poeziei: V Cu?ner:De ce?Fara Judecata

-Kîyaseddin Uteu:Tî?îmnî…                           -K.Uteu:Mi-am vazut visul

-Ablaziz Veli:Takdir                                       -Ablaziz Veli:Predestinare

15 Çiçi  Pîtrîhîu – Yalova haberi               Cici  P  Din  Yalova lumii turce

BIRINCI  SOZ - ?ehitler,tarihî hazinemîz



Bir ka? sene bola,aslina karasak,1990 dan son,oz tarihîmîznî aktarganda,oz milletimin bilgenine kore (biz her vakit  bildik ki Avrupa  bizni yalni? tanidi,rus propagandasina katilip ),ve kunakman meydanga ketirdim haysiyetli ?anli tarihni,sayi

Bilinmegen ?ehitlerge toil tarihimizni.

Bo tarihnî a?iklamak,bilîp – bîldîrmek ?ehitlerimiznî,insanî borcdir,sade bondayina bîz onlarnî anip,e? olmaydîm, kitap ya mecmua sayfasînda,taniyîk,tanîtayîk…

Ne day ?artlarda ?ehit yeti?e bîr insan? Tabiî bir sorgî.Lugâtlar farklî direksyonlarda  mâna-

larman   kar?îlay – mitoloji,askerî,edebiyat kî?îsî – ondayina ki,bizîm milli davamîzîn colînda

tutkan ?ehitlik( tarihî yaradîlî?) anla?tira,Vatan davasî u?un, kurtulu? ve serbestlîk u?un,hayatyînî feda etkenler,?ehit sayilirlar.

Bugun kîrîmtatarlarîn milli ve vatanî borclarî bolganî belli,224 senelîk kaybnî (1783 teki rus i?gali) milletîmîz borclîdîr  cenmege ve dunya tekâmulune kirsetip vatanîmiznî,ve milletimîznî,bildirsin  sayisî ta?kan ?ehitlerni,bugun bile bizlerni birle?tirgen ?ehitlernî,Pasifik ten Atlantik ke kadar,Çunku Onlar yaratîldîlar trajik tarihte,milli,dini,edebi,medeni barliklarîmîzman. Bondayin, aytabilemîz ki,Kirim da,II- ci Ekaterina nin emrimen,Potemkin in askerlerîn kîlî?larîman,ottîrîlgen 30.000 ca? - Vatan ?ehitlerîmîzlerdîr! Kan togîlgen dertlî ,

korkîlî kunlerde,yazabildîmî  bîr kîmse,bîr yerlerge,Onlarîn Adlarînî?

1785 te,Dagestanlî cigit,?eyir Mansur, Rusye ge kar?i ayaklana,binlerce Kaukaz cigitlerînî birle?tirîp,tufek,asker,para,istep osmanlîlardan.

Siberya ga surgun etîlgenîn er birîsî,bolsun o rus,bolsun o tatar,serbestligîn  carigîna muthac

bolganî u?un,zamanin ?ehitî bola!

Despotik hukumetlerîn astinda ezilgen insane,gurbetlîkte ?areler karap,saklangan,kapalgan insan,tatar bolsîn,sîrb bolsîn, ya bosnyak,tarihîn ?ahitîdîr O!

Veli Ibrahim,Kîrîm Muhtar Sovyet  Sosyalist  Republikasînîn  Icra Merkez Komitet în

Ba?kani (1924-1928) olummen cezalandi Kîrîm nîn rusla?tîrma ya da musevile?tîrme

Politikasîna kar?i turganî u?un ! O da bîr ?ehitîmîz ! Oman barabar cezalanganlarda!

Musa Mamut,Stalin în 18 Mayis 1944 –teki surgununden kaytîp kelgen tatar,muratîlgan uyun aldînda ozînî  cakkanî u?un,protesto etip,?ehitti.

Alim Azamat,Kîrîm, Karasubazar aydamakî,tatar,rus,arnavut,baylarina,cesaretmen kar?î kelîp,koylîlernî koruganî u?un,1908 cillarîn ?ehitîdîr !

Samalyot pilotu,(u?ak) Sultan,Sovyetlerin Milli Harb ?ehiti, surgunge ciberîlgende,tatar ?ehiti

Bolganin  bildirmezmi?

Abdula Ismail,Hasan Imamov,Abdula Takizade,Cebbar  Mehmedzade,olarman  bolgan Bekir S.Çobanzade (gazeteci,tilcî,yazar ) Siberya nîn buzlî tereklerîn keskende 1938 de,sonra,daya-

nalmay onda olgende, surulermen tatarlarnî kucaklap,bolmaylarmî milli ?ehitlerîmîz?

Ismail Gaspirali,Çelebi Cihan,dr.Amet Ozenba?lî,Ayaz Ishaki,Mustecep Ulkusal,Fevzi Altug,

Ali Riza Krimizade,Necip Haci Fazîl,Omer Osman Nuri,Cafer Seydamet – omîrce emelîmîznî

Cursetîp,milli mesajli eserler yaratîp,bîzim ?ehitlerimîz  bolmaylarmi?

Nevakit Memet Niyazi yaza:

”Curt degende  curegîmden ot ?iga,

Dertîm de ?o ”Curt” diyde, kozgalaman!”

ep bizim  milli ?airimîz  ve ?ehitîmîz tuvilmî? O,nekadar mezar,nekadar ba? ta?î,nekadar traktorman,tankman,kazilîp komulgan mezarlar,o,nekadar mezar,o,nekadar ?iir,(poema) – okadar ?ehit… Çunku…biz,?ehitlerîn milletîmîz…

Redaksya



CUVÂNTUL  DINTÂI    :   EROII –  O  BOGATIE  ISTORICA





De  câtiva ani buni,mai precis de la 1990 încoace,tot cercetând istoria reala a poporului meu

( totdeauna noi am stiut ca Europa ne cunoaste în mod eronat datorita  propagandei  nationa-

listilor rusi)  am descoperit,cu bucurie,atât o istorie demna,eroica,dar mai ales un numar im-

presionant de eroi…cunoscuti si necunoscuti.

Omeneste este sa ne straduim pentru a clarifica sirul  de necunoscuti,aducându-le

omagiul nostru prin cunoastere si pomenire,macar într-o pagina de revista…

Când,în ce împrejurari, un om devine erou? Iata o întrebare absolut fireasca.Dictionarele dau o definitie diversificata în sensurile mitologice,militare, de personaj literar,încât,abordarea noastra,pe linia luptei nationale ( atunci când istoria  creeaza premisele) se limiteaza la o

personalitate  daruita cauzei  poporului sau : eliberarea patriei,libertatea de existenta si

evolutie.Cum tatarii crimeeni au astazi o datorie nationbala si patriotica,aceea de a-si re –

integra natiunea si patria în circuitul  universal,acei 224 de ani ( data ocupatieie ruse,1783)

au creat,prin  tragismul istoric,national,literar,lingvistic,religios,civic,un impresionanat numar de eroi,al caror chip nemuritor ne uneste si azi neamul,acoperind  timp si spatiu,de la un ocean la celalalt,de la Pacific la Atlantic.

Astfel,primii eroi ai epocii moderne sunt cei  30.000 de tineri din Crimeea, trecuti prin sabia soldatilor generalului Potemkin,la ordinal Ecaterinei a II – a. În acea “baie de sânge” cine si und ear fi putut nota numele celor 30.000 de eroi?

În 1785,Seyir Mansur,un viteaz din Dagestan, s-a rasculat contra Rusiei,adunând zeci de

Mii de viteji din Caucaz,cerând arme,soldati  si bani Imperiului Otoman!

Fiecare om,rus ori tatar,trimis în Siberia pentru o sclipire de speranta de libertate,devine eroul epocii despotice!

Omul constrâns de o guvernare absolutista si pribegind pe alte meleaguri straine,în cautarea sanselor de supravietuire,fie el tatar,sârb ori bosniac,devine eroul istoriei !

Veli Ibrahim,Presedintele  Comitetului Central Executiv  al  Republicii Socialiste Sovietice Autonomea Crimeii ( 1924-1928) condamnat la moarte pentru ca s-a opus rusificarii si iudaicizarii  Crimeii,este un erou.Eroi sunt si cei din preajma lui,omorâti odata cu el.

Musa Mamut,tatarul revenit din surghiunul stalinist din 18 Mai 1944,este eroul care si-a dat foc în fata casei darâmate de ostasii sovietici. Alim Azamat,haiduc din Crimeea,Karasubazar,

opunându-se  lacomiei boierilor,tatari,rusi,arnauti,în numele taranilor ce saraceau din ce în ce,

nu este un erou al anilor 1908 ?

Pilotul aviator Sultan,eroul URSS din frontul marelui razboi, trimis în surghiun,nu este un erou a tatarilor crimeeni ?

Abdula Ismail,Hasan Imamov,Abdula Takizade,Gebbar Mehmetzade si Bekir S,Ciobanzade,

( ziaristi, lingvisti,scriitori) taind copacii înghetati din Siberia anului 1938,apoi decedati acolo,nu sunt eroii nostri ?

Ismail Gaspirali,Celebi Gihan,dr.Amet Ozenbasla,Ayaz Ishaki,Mustegep Ulkusal,Fevzi Altug,Ali Riza Krimizade,Omer Osman Nuri,Negip Hagi  Fazal,Geafer Seyitamet,Mustafa Gemil Kîrîmoglu,nu sunt ei eroi prin viata daruita unei cauze înalte,prin operele de mesaj patriotic si national ?      

Memet Niyazi,poetul care a scris :

“Si când rostesc “Patria” un foc îmi arde inima,

Cum sa rezist,când Boala mea,e Patria ?”

Nu este eroul neamului sau ?

O, câte morminte,câte pietre funerare,câte morminte “rase” de pe fata pamântului cu tractoare

si cu  tancuri,o,câte morminte,câte poeme… tot atâtia  EROI… caci suntem popor de eroi!

Redactia