Eroii Tatari necunoscuti din Dobrogea-Romania
Ideia ca fiecare popor trebuie sa-si determine singur destinul sau,a fost si este inca o ideie care nu face casa buna interesele economice,politice,militare imperialiste si expansioniste ale marilor puteri,atunci cind diplomatia si imoralitatea internationala este universala. Marile puteri pot sa-si impuna politica si sa-si realizeze telurile fara frica de a fi pedepsite.Intreaga istorie este plina de asemenea acte abuzive. Tragedia poporului Tatar din Crimea,inceputa inca inaintea anexarii Crimeii la Imperiul rus in 1783 de citre imparateasa Caterina a ll-a,este urmarea politicii expansioniste a imperiului rus initiata de tarul Petru cel Mare si continuata cu perseverenta de urmasii sai,de a cucerii spatii care sa le permita iesirea la Marea Baltica,controlata atunci de Polonia si Suedia,iar la Marea Neagra controlata de Imperiul Otoman,puterea suverana a Hanatului Crimeii. Aceasta politica de a cucerii "ferestre" la mare si prin aceasta obtinerea accesului prin Bosfor si Dardanele la Marea Mediterana se incadra in politica imperiului rus de contrabalansare a puterii Marii Britanii, prin controlul pe care ar fi putut sa-l exercite asupra cailor de legatura cu Asia si in special India,ale imperiului Britanic - asa numita politica a "balantei de putere". Odata cu anexarea Crimeii la Imperiul Rus tragedia poporului Tatar s-a amplificat. Au inceput deportarea si stramutarea populatiei tatare catre Rusia interioara, pe motivul ca populatia tatara nu este suficient de sigura si inlocuirea acestora cu Armeni si Greci din Imperiul Otoman.Acest fenomen a luat amploare mai ales in timpul si dupa razboiul Crimeii 1854-1856 cind tatarii din linia frontului au fost obligati sa se mute in Rusia continentala sau sa paraseasca Crimea cu destinatia Turcia sau Dobrogea. Aceasta politica de deportare si denationalizare a atins culmea sub regimul sovietic Stalinist, atunci cind la 18Mai 1944 sute de mii de Tatari,copii, femei, batrani,familii intregi chiar si a celor care inca luptau pe front sau ca partizani contra ocupatiei germane,au fost deportati in conditii ultimative si inumane in republicele din Asia si Siberia. Peste 40% din cei deportati au murit pe drum... Care a fost explicatia oficiala al acestui act criminal? Acuzatia absurda ca populatia tatara a colaborat cu ocupantul german,fara a se lua in consideratie faptul ca multi Tatari au luptat ca partizani sau pe front,ca au suferit represaliile ocupantului german care au distrus si incendiat zeci de sate locuite de tatari. Ca sa scape de opresiunea sovietica, multe familii de Tatari au ales calea emigrarii in Dobrogea, in speranta ca acolo vor fi in siguranta.Multi s-au inselat amarnic. Dupa instaurarea regimului comunist in Romania ororiile staliniste si comuniste nu i-au iertat nici pe etnicii Tatari din Romania. Organele de siguranta sovietice si romane au inceput vinatoarea impotriva acelora care se facusera ,prezumtiv,vinovati fata de puterea sovietica,pe motivul ca-si ajutasera fratii lor din Crimea care se refugiasera in Dobrogea in timpul sau la sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial. Multi au fost arestati prin tradare- nu poti alege griul de neghina- si condamnati la ani grei de temnita.Unii nici nu au mai apucat sa iasa de acolo. Situatia familiilor lor ar fi fost tragica daca nu ar fi existat si oameni de omenie,care au ajutat anonim cu riscul libertatii lor aceste familii. Acesti eroii necunoscuti care si-au riscat viata ascunzind fratii lor de singe din Crimeea ,pentru an nu fi depistati de securitataea romana cit si cei care au ajutat familiile celor intemnitati in anii grei de dupa razboi si foamete ,au meritul lor de a fi considerati eroii si este timpul sa fie cunoscuti, ca un exemplu pentru generatiile urmatoare. (va urma) Idriz Azimoglu |
