CEREMONII SI SARBATORI FOLCLORICE LA TATARI

Obiceiurile , cintecele si dansurile, poezia si proza populara ne dau cele mai pretioase indicatii referitoare la modul de viata al unui popor,despre ocupatiile lor .
Chiar atunci cind locuiesc in acelas teritoriu cu alte popoare, cum este cazul tatarilor dobrogeni , obiceiurile pot imprumuta unele trasaturi de la unul la celalalt, dar nu se altereaza, raminind distincte in esenta lor, chiar daca cele doua popoare au indeletniciri commune ,cum este de exemplu oieritul.

Cele mai importante sarbatori folclorice ale poporului tatar sint : NAWREZ, KIDIRLEZ si DERVIZA.

NAWREZ, este o sarbatoare foarte veche a taranilor tatari , atestata inca din secolele 7-8, atunci cind tatarii au adoptat Islamul ca religie ,in limba Persana insemnind “ ziua noua .“
Aceasta sarbatoare are loc in ziua de 21 Martie si celebreaza venirea anului nou si a primaverii.
Aceasta sarbatoare nu poate fii decit sarbatoarea unui popor de agricultori , pentru ca odata cu venirea primaverii incep si se executa lucrarile legate de pamint, ca aratul si semanatul, cind pentru orice taran incepe un an nou de munca.

O alta sarbatoare tatara importanta este KIDIRLEZ(Tepres), care este celebrata in ziua de 5 Mai si reprezinta inceperea unui nou an social , atunci cind pastorii incep sa-si duca turmele catre pasunile de vara din munti.
Numele sarbatorii este format din impreunarea numelor a doi sfinti, KIDIR care este un sfint Islamic si este mentionat in Koran ca un preot caruia Allah I-a daruit viata vesnica. Acest sfint intretine credinta musulmanilor in Allah, ajuta pe cei care sint in pericol pe mare, ajuta pe cei care se lupta cu focul si-i protejeaza pe crdinciosi contra furtului si a spiritelor rele. Allah il ajuta in misiunea lui, il protejeaza si-l face sa ia cele mai corecte decizii.
Sfintul Ilyas este un sfint Biblic .Conform legendei , Dumnezeu i-a dat puterea tunetelor.
Aceiasi legenda a Sfintului Ilie exista si la poporul roman , care spune ca atunci cind tuna si fulgera , Sfintul Ilie este suparat si se plimba pe cer cu carul , care produce un zgomot ca cel de tunet.
Dumnezeu l-a inzestrat cu puterea de a proteja iz voarele si animalele.
Sfintii Ilyas si Kidir strabat lumea in acelas timp cu scopul de a ajuta lumea in suferinta , cu diferenta ca Sf. Kidir incepe calatoria sa de la dreapta pe cind Sf. Ilyas incepe calatoria de la stinga.
Ei se pot, eventual, intilnii in timpul primaverii in partea musulmana a lumii. In ajunul acestei sarbatori gazdele fac curatenie generala in casa, pentru ca conform tradititei Sf.Kidirlez nu va poposii intr-o casa
murdara.
Cu aceasta ocazie gospodarul scoate vitele afara din grajd ,il curata si afuma atit grajdul cit si vitele ca protecie impotriva ochiului rau , deochiul.Tot acum gospodarul presara citiva pumni de griu pe pervazul fiecarei ferestre, pentru a avea belsug de grine in toata casa .In aceasta zii copii se freaca singuri cu usturoi ca un remediu contra viselor rele .
In ajunul sarbatorii gospodinele framinta si coc piinisoare mici rotunde(kalakai) ,care in ziua sarbatorii sint lasate sa se rostogoleasca de pe un deal. Daca piinisoarele cad cu fata in sus, atunci recolta va fii imbelsugata in caz contrar recolta va fii slaba.
In dimineata zilei urmatoare, dupa slujba religioasa, gospodina mulge vitele si oile si imprastie lapte pe pragul grajdului in speranta ca vitele si oile vor da mai mult lapte.
Aceasta zii este ziua in care fiecare familie planteaza pomi si sadesc flori , barbatii sadesc meri iar femeile sadesc peri.
Sarcina tineretului , cu ocazia acestei sarbatori este sa stringa orice lucru care poate arde si sa pregateasca un foc linga moscheie ,unde in seara sarbatorii toti locuitorii satului se aduna in jurul focului.
Dupa slujba religioasa, cel mai in virsta si respectat cetatean aprinde focul si este primul care sare peste foc ca un semn de purificare. In timp ce sare peste foc fiecare trebue sa rosteasca: “ bunastare pentru mine si numai rele pentru necredinciosi”.Dupa ce toti barbatii au sarit peste foc, acestia se indeparteaza, femeile si fetele ramin si asteapta ca flacarile sa se domoleasca, dupa care incep si ele acelas ritual, prima care sare peste foc fiind cea mai in virsta femeie.
Sarbatoarea de Kidirlez este o sarbatoare care se celebreaza in aer liber, de obicei linga un izvor sau apa. Pentru barbati se organizeaza competitii speciale de lupte traditionale numite Kures, iar pentru fete se amenajeaza leagane decorate cu flori.
Toata atmosfera este plina de bucurie,de voie buna si glume .
Acum baietii fac cunostinta cu fetele, se leaga prietenii si se aleg logodnicele.
Festivitatile se incheie cu un dans executat in cerc
.
Sarbatoarea de toamna, DERVIZA este celebrata in 22 Septembrie , echinoxul de toamna.
Numele sarbatorii este compusa din doua cuvinte – Der – care inseamna use iar Viza – inseamna permisiunea de a intra undeva .
Inainte de sarbatoare, gospodarii fac curatenie in casa , curte iar ca o sarcina speciala, tinerii curata grajdurile si le afuma .
Gospodinele,din nou framinta si coc piinisoare rotunde , pe care in ziua sarbatorii femeile le rostogolesc de pe dealuri. Pozitia in care se opresc la poalele dealului, cu fata in sus recolta va fii buna, cu fata in jos recolta va fii slaba in anul viitor.
Aceasta sarbatoare, de obicei se organizeaza in comun de mai multe localitati ,care formeaza o colectivitate.
Se alege un loc corespunzator , daca este posibil linga un iz vor sau un loc sfint.
Sarbatoarea incepe cu o slujba religioara si sacrificarea unui berbec.
Dupa aceasta, citeva fete tinere de 10-12 ani pun pe ele cojoace din blana de oaie , ca semn al apropierii iernii si deasemeni ca un semnal al inceperii sarbatorii.
Cu ocazia sarbatorii fetele, in haine de sarbatoare imprastie cenuse pe cimp, in gradina casei si in vie.
Ca si la alte sarbatori , acum se organizeaza concursuri se cintece,dansuri si poezie.
Pentru barbati se organizeaza competitii de lupte si aruncarea pietrelor.
Atunci cind arunca piatra fiecare rosteste “ zilele negre sa se intoarca atunci cind se va intoarce aceasta piatra”- in alte vorbe –niciodata.
In aceasta zii oamenii fac recapitularea rezultatelor obtinute de-a lungul anului ,de la sarbatoarea Kidirlez la sarbatoarea Derviz, au teierat recolta,au pus-o in hanbare, au adus turmele de la munte si si-au platit toate datoriile catre ciobani.
Dupa aceasta ,satul decide daca aleg alti ciobani sau ii pastreaza pe cei vechi.
In mod obisnuit sarbatoarea se incheie cu un dans executat in grup ,care simbolizeaza unitatea cetatenilor in atingerea unui tel comun.
Odata cu sfirsitul acestei sarbatori incepe sezonul logodnelor si a casatoriilor(toilar).

Iskender Ibram
Hamilton, Canada