|
Din lumea tatarilor crimeeni: GHIUNER ACMOLA ( pagina 1 )
EMEL 16
BIR SARAY KURACAKMAN Bekir Sīdkī Çobanzade Kîrîmlî Turk Șair ve Bilgini,Ismail Otar,Ist.1999,s.66
Bîr saray kuracakman! Han bolmasîn îșînde. Kul,îrgat,așlîk,horluk,kan bolmasîn îșînde… Tașînî yad ellerden ketirtmem hic Cetîșîr oz curtumda șîkkan kerpîș.
Bek yuksek bolmasada kok tobesî, Temellî bolsun ,aydînlîk,her koșesî… Penceresi genîș bolsîn,kîrsîn îșîk, Carlîga her kapîsî bolsun așîk…
Kesmesîn kîbla celîn hicbir uynun, Bolmasîn karaltîsî falan baynîn!... Bîr saray kuracakman,han bolmasîn îșînde, Kul,îrgat,așlîk,horlîk,kan bolmasînîșînde…
Cîyayîm alt-ust etîb catkan cerîn, O eskî zor cîgîtler kemiklerîn… Bularman balcîgnî yogurayîm, Her kabirge ”kemik” deb,bagîrayîm…
Șay etîb izguleșsin dort duvarî, Çeșmesî,șeșekleri,ken azbarî… Taptama izgu cernî endî îșsîz, Sal saray,kur devletîn bolsîn eșsîz…
Bîr saray kuracakman,taș bolmasîn îșînde, Hep kemîk,hep can bolsîn,caș solmasîn îșînde, Aș bolmasîn îșînde….
Lozan- 22 V - 1920
VOI ÎNĂLȚA UN PALAT Bekir Sădkă Ciobanzade Tr.G Akmolla Ismail Otar,Volum Omagial: Poetul și Savantul turc crimeean Ist. 1999,pag.66
Eu voi înălța un palat ! În palatal meu nu va fi han. În el nu va fi nici rob ,nici sânge de om ,nici sărman… Nu voi adduce piatra din țările străine, Îmi va ajunge atuncea chirpiciul țării mele.
Chiar dacă cerul casei prea sus nu o să fie, Lumină pe la colțuri să aibe -și-o temelie… Fereastra largă fie,soare să pătrundă, Săracilor el ușa mereu să o deschidă…
Vântul de răsărit să nu ”îmi taie ” casa, Vreunui bey prea lacom să nu-i acord ograda… Eu un palat voi înălța,în el nu va fi han, Nici robul,nici sărmanul,foamea ori sângele uman…
În grabă locul unde –a dormit s-adun, Cu oasele vitejilor,căci ei îmi sunt străbuni… Astfel pot strânge dulceața lor din lume, Să strig cuvântul ”oase”peste a lor morminte.
Atunci să se - ntremeze pereții lor de tină, Cun apă și cu floare,să pară o grădină… Nu mai călca zadarnic pe loc binevenit, Înalță aici palatul, adună țara ce-ai iubit…
Eu un palat voi construi,pietre în el nu vei afla, Ci oase, oase vii…iar tinerii să nu se stingă-aș vrea, Nici foamete în țară eu nu aș suporta… Lozan,22 V , 1920
IȘINDEKILER CUPRINS 1-Bîr saray kuracakman-B S Çobanzade Voi înălța un palat,Ciobanzade 2-Bîrîncî soz Redaksya Cuvântul Dintâi – Redacția 3-Aurora ga Kîrîm keldî Crimeea a venit la Aurora,G.Akmolla 4-Ali Riza Krimizade –H,Fazîl Timur Ali Riza Krimizade –H.F.Timur 5-Kîrîm dakî soykîrîmnî unutmayînîz- Evocări- Sabri Arikan 6-Bagîșlaymîz - G.Akmolla Cartea Iertării – G Akmolla 7 Caușîlîk,tyatro.NH Fazîl ,II Pețitul,piesă de teatru,N H Fazîl,II 8 Fikirler Serbestler,Valeriu Cușner Gândurile sunt libere,Valeriu Cușner 9Gun olur asra bedel,Aytmatov (par) Va veni echivalența modernă,G Aytmatov 10Kîrîmtatar surgunu Sovyet arșivînde-Deportarea tătarilor crimeeni în arhivele sovietice C Anefi C Anefi 11Șair Memet Niyazi- Necip HFazîl Poetul Memet Niyazi – Negip H Fazăl 12. 1956 cîlîndakî macar inkilabî,Gyula-Revoluția maghiară din 1956-David Gyula 13 Aff Kitabî/ Bagîşlaymîz, G.Akmolla - Cartea Iertării G Akmolla 14Șiirler – V.Cușner: Ne den?Davasîz Pagina Poeziei: V Cușner:De ce?Fără Judecată -Kîyaseddin Uteu:Tîșîmnî… -K.Uteu:Mi-am văzut visul -Ablaziz Veli:Takdir -Ablaziz Veli:Predestinare 15 Çiçi Pîtrîhîu – Yalova haberi Cici P Din Yalova lumii turce BIRINCI SOZ - Șehitler,tarihî hazinemîz
Bīr kaș sene bola,aslīna karasak,1990 dan son,oz tarihîmîznî aktarganda,oz milletīmīn bīlgenine kore (bīz her vakīt bildik ki Avrupa bīznī yalnīș tanīdī,rus propagandasina katīlīp ),ve kunakman meydanga ketirdīm haysiyetlī șanlī tarihnī,sayī Bīlīnmegen șehitlerge toil tarihimizni. Bo tarihnî așīklamak,bilîp – bîldîrmek șehitlerimiznî,insanî borcdīr,sade bondayina bîz onlarnî anīp,eș olmaydîm, kitap ya mecmua sayfasînda,taniyîk,tanîtayîk… Ne day șartlarda șehit yetișe bîr insan? Tabiî bīr sorgî.Lugâtlar farklî direksyonlarda mâna- larman karșîlay – mitoloji,askerî,edebiyat kîșîsî – ondayina ki,bizîm milli davamîzîn colînda tutkan șehitlik( tarihî yaradîlîș) anlaștīra,Vatan davasî ușun, kurtuluș ve serbestlîk ușun,hayatyînî feda etkenler,șehit sayīlīrlar. Bugun kîrîmtatarlarîn milli ve vatanî borclarî bolganî bellī,224 senelîk kaybnî (1783 teki rus ișgali) milletîmîz borclîdîr cenmege ve dunya tekâmulune kirsetip vatanîmiznî,ve milletimîznî,bildirsin sayisî tașkan șehitlerni,bugun bile bizlerni birleștirgen șehitlernî,Pasifik ten Atlantik ke kadar,Çunku Onlar yaratîldîlar trajik tarihte,milli,dini,edebi,medeni barlīklarîmîzman. Bondayin, aytabilemîz ki,Kīrīm da,II- ci Ekaterina nin emrimen,Potemkin in askerlerîn kîlîșlarîman,ottîrîlgen 30.000 caș - Vatan Șehitlerîmîzlerdîr! Kan togîlgen dertlî , korkîlî kunlerde,yazabildîmî bîr kîmse,bîr yerlerge,Onlarîn Adlarînî? 1785 te,Dagestanlî cīgīt,Șeyir Mansur, Rusye ge karșī ayaklana,binlerce Kaukaz cigitlerînî bīrleștirîp,tufek,asker,para,īstep osmanlîlardan. Siberya ga surgun etîlgenîn er bīrîsî,bolsun o rus,bolsun o tatar,serbestlīgîn carīgîna muthac bolganî ușun,zamanīn șehitî bola! Despotik hukumetlerîn astīnda ezilgen insane,gurbetlîkte șareler karap,saklangan,kapalgan insan,tatar bolsîn,sîrb bolsîn, ya bosnyak,tarihîn șahitîdîr O! Veli Ibrahim,Kîrîm Muhtar Sovyet Sosyalist Republikasînîn Icra Merkez Komitet în Bașkanī (1924-1928) olummen cezalandī Kîrîm nîn ruslaștîrma ya da musevileștîrme Politikasîna karșī turganî ușun ! O da bîr șehitîmîz ! Oman barabar cezalanganlarda! Musa Mamut,Stalin în 18 Mayis 1944 –teki surgununden kaytîp kelgen tatar,muratîlgan uyun aldînda ozînî cakkanî ușun,protesto etip,șehittī. Alim Azamat,Kîrîm, Karasubazar aydamakî,tatar,rus,arnavut,baylarina,cesaretmen karșî kelîp,koylîlernî koruganî ușun,1908 cīllarîn șehitîdîr ! Samalyot pilotu,(ușak) Sultan,Sovyetlerin Milli Harb Șehiti, surgunge ciberîlgende,tatar șehiti Bolganin bīldirmezmi? Abdula Ismail,Hasan Imamov,Abdula Takizade,Cebbar Mehmedzade,olarman bolgan Bekir S.Çobanzade (gazeteci,tilcî,yazar ) Siberya nîn buzlî tereklerîn keskende 1938 de,sonra,daya- nalmay onda olgende, surulermen tatarlarnî kucaklap,bolmaylarmî milli șehitlerîmîz? Ismail Gaspirali,Çelebi Cihan,dr.Amet Ozenbașlî,Ayaz Ishaki,Mustecep Ulkusal,Fevzi Altug, Ali Riza Krimizade,Necip Haci Fazîl,Omer Osman Nuri,Cafer Seydamet – omîrce emelîmîznî Cursetîp,milli mesajlī eserler yaratîp,bîzīm șehitlerimîz bolmaylarmī? Nevakit Memet Niyazi yaza: ”Curt degende curegîmden ot șīga, Dertîm de șo ”Curt” diyde, kozgalaman!” ep bizim milli șairimîz ve șehitîmîz tuvīlmî? O,nekadar mezar,nekadar baș tașî,nekadar traktorman,tankman,kazīlîp komulgan mezarlar,o,nekadar mezar,o,nekadar șiir,(poema) – okadar Șehit… Çunku…bīz,Șehitlerîn milletîmîz… Redaksya
CUVÂNTUL DINTÂI : EROII – O BOGĂŢIE ISTORICĂ
De câţiva ani buni,mai precis de la 1990 încoace,tot cercetând istoria reală a poporului meu ( totdeauna noi am ştiut că Europa ne cunoaşte în mod eronat datorită propagandei naţiona- liştilor ruşi) am descoperit,cu bucurie,atât o istorie demnă,eroică,dar mai ales un număr im- presionant de eroi…cunoscuţi şi necunoscuţi. Omeneşte este să ne străduim pentru a clarifica şirul de necunoscuţi,aducându-le omagiul nostru prin cunoaştere şi pomenire,măcar într-o pagină de revistă… Când,în ce împrejurări, un om devine erou? Iată o întrebare absolut firească.Dicţionarele dau o definiţie diversificată în sensurile mitologice,militare, de personaj literar,încât,abordarea noastră,pe linia luptei naţionale ( atunci când istoria creează premisele) se limitează la o personalitate dăruită cauzei poporului său : eliberarea patriei,libertatea de existenţă şi evoluţie.Cum tătarii crimeeni au astăzi o datorie naţionbală şi patriotică,aceea de a-şi re – integra naţiunea şi patria în circuitul universal,acei 224 de ani ( data ocupaţieie ruse,1783) au creat,prin tragismul istoric,naţional,literar,lingvistic,religios,civic,un impresionanat număr de eroi,al căror chip nemuritor ne uneşte şi azi neamul,acoperind timp şi spaţiu,de la un ocean la celălalt,de la Pacific la Atlantic. Astfel,primii eroi ai epocii moderne sunt cei 30.000 de tineri din Crimeea, trecuţi prin sabia soldaţilor generalului Potemkin,la ordinal Ecaterinei a II – a. În acea “baie de sânge” cine şi und ear fi putut nota numele celor 30.000 de eroi? În 1785,Şeyir Mansur,un viteaz din Dagestan, s-a răsculat contra Rusiei,adunând zeci de Mii de viteji din Caucaz,cerând arme,soldaţi şi bani Imperiului Otoman! Fiecare om,rus ori tătar,trimis în Siberia pentru o sclipire de speranţă de libertate,devine eroul epocii despotice! Omul constrâns de o guvernare absolutistă şi pribegind pe alte meleaguri străine,în căutarea şanselor de supravieţuire,fie el tătar,sârb ori bosniac,devine eroul istoriei ! Veli Ibrahim,Preşedintele Comitetului Central Executiv al Republicii Socialiste Sovietice Autonomea Crimeii ( 1924-1928) condamnat la moarte pentru că s-a opus rusificării şi iudaicizării Crimeii,este un erou.Eroi sunt şi cei din preajma lui,omorâţi odată cu el. Musa Mamut,tătarul revenit din surghiunul stalinist din 18 Mai 1944,este eroul care şi-a dat foc în faţa casei dărâmate de ostaşii sovietici. Alim Azamat,haiduc din Crimeea,Karasubazar, opunându-se lăcomiei boierilor,tătari,ruşi,arnăuţi,în numele ţăranilor ce sărăceau din ce în ce, nu este un erou al anilor 1908 ? Pilotul aviator Sultan,eroul URSS din frontul marelui război, trimis în surghiun,nu este un erou a tătarilor crimeeni ? Abdula Ismail,Hasan Imamov,Abdula Takizade,Gebbar Mehmetzade şi Bekir S,Ciobanzade, ( ziarişti, lingvişti,scriitori) tăind copacii îngheţaţi din Siberia anului 1938,apoi decedaţi acolo,nu sunt eroii noştri ? Ismail Gaspirali,Celebi Gihan,dr.Amet Ozenbaşlă,Ayaz Ishaki,Mustegep Ulkusal,Fevzi Altug,Ali Riza Krimizade,Omer Osman Nuri,Negip Hagi Fazăl,Geafer Seyitamet,Mustafa Gemil Kîrîmoglu,nu sunt ei eroi prin viaţa dăruită unei cauze înalte,prin operele de mesaj patriotic şi naţional ? Memet Niyazi,poetul care a scris : “Şi când rostesc “Patria” un foc îmi arde inima, Cum să rezist,când Boala mea,e Patria ?” Nu este eroul neamului său ? O, câte morminte,câte pietre funerare,câte morminte “rase” de pe faţa pământului cu tractoare şi cu tancuri,o,câte morminte,câte poeme… tot atâţia EROI… căci suntem popor de eroi! Redacţia
KIRIMLILARIN BALLARIMAN “AURORA” DA KORIŞTIK Guner Akmolla
Haziranîn başînda,bîr aftalîk milli sejur berîldî Mamaya Aurora,yani Tan hotelînde,Romanya Tatar Bîrlîgîn ve Başkan Saladin Acakay beynîn sayesînde.1982 de,tanîganda,balabanlarîmîz- dan balabanî,Mustecep Ulkusal agamîz,şu sozlermen akîlîmda kaldî :” eş bîr zulum milli duy- gunu ottîremez!” Ballar,dunya şeşegî,yarînîn umitî,ilerîdekî tarihnîn sahibî…Dîkkatmen karadîk,yakşî ballar depte,suyunduk ! Olarman kelgen olgunlar ayttîlar bîr sozde :”Bîrîncî defa (sîptî) keldîk Romanye ge,çok begendîk Romanya da yaşagan kîrîmtatarlarnî,çunku sizzler,coytmadan Korugasînîz,yuzyîllarca ,adetlerîmîznî ve ana-tîlîmîznî.” Bonday etîp,Zure Pinka hanîmnî tanîdîm,Devlet Kîrîm T V Akmescit ten,Kîrîm Devlet Tel- Radyo Kompanyasîn temsîlcîsî.Konușmalarîmîz milli-vatan davamîzîn etrafînda boldî,onda, vatanda,ve mînda,diyasporada,ayni colnî tutamîz.Yazgan kitaplarîmîz,dort seneden berî caygan EMEL mecmuamîz,Zure hanîmdan asret selâmlarnî bîldîrdî vatanga.Yazîk ki onlar kiril ( rus) arîfîn kullanalar,bîzde,onu anlaganlar az,eș yok desekte bolacak.Bîzdekîsîndi,evde korantalarda,kîrîmtatar ana-tîlî konușula,illa bahșede,yabancîlarîn arasînda,tîlîmîz oksîz kala,evvet,oksîz tîl etemîz onu,bîle-kore! Kîrîm da „ aru” mîz dedî, Acakay bașkan bey, ”40 baladan sade 2-sî bîlmiy tatarca.”
Milli mekteplerde 3 buçuk saat aftada kîrîmtatarcasî okula,o bîr dissiplinler,rus tîlînde . Maksat ballarnî bîr yerge toplamak,tatarlîknî unutmamak.Ekî canî mektep yasaldî,I – XI(XII) sînîflîk. -Bîlemîz ki,bîzdi togîlîp,gurbetlîkte șekkenler,topraknî satîp alîp vatanlarîn kurdular.Ne day koresînîz bo fikirnî ?
Zure hanîm kayttî Kîrîm ga,anda o bîzlernî bekliy ! Guner Akmolla
LA „AURORA„ NE-AM GĂSIT CU COPIII CRIMEII
La ]nceputul lunii iunie,2007,într-un sejur național de ospitalitate,s-au aflat la Mamaia,un grup de copii aduși de UDTTMR,prin acțiunea d-lui președinte Saladin Agiacai. Pe unul din cei mai mari lideri ai neamului nostru,pe Mustegep Ulkusal,mi-l amintesc și azi,cu această frază din anul 1982,când am avut fericirea să-l cunosc : ”Nici o opresiune nu poate să ucidă naționalismul !” Copiii sunt florile vieții,ei sunt speranța viitorului și stăpânii de mâine ai istoriei. Privin- Du-i,am dedus că sunt copii frumoși,extraordinari...ne-am bucurat laolaltă.Adulții care-i însoțeau ne-au spus : ”Am venit pentru prima dată în România; tyătarii crimeeni de aici ne-au impresionat pentru arta lor de a păstra prin secole de rătăciri,obiceiurile și limba maternă.Nestinsă a ars flacăra patriotică! Astfel am cunoscut-o pe d-na Zure Pinka,reprezentantă a Companiei de Radio – Tel Crimeeană din Akmescit.Conversția noastră s-a desfășurat în jurul procesului nostru patriotic-național,având acolo în patrie ca și aici în diaspora,aceeași cale de urmat. Cărțile pe care le-am scris,revista EMEL pe care de 4 ani o edităm,au transmis prin d-na Zure salutul nostru plin dedor.Regretăm că acolo se scrie cu alfabet kirilik – rus,atât de puțin cunoscut,aproape deloc, în România.Acolo,ca și la noi,în casa și în gospodăria proprie,se vorbește limba tătară,dar,în parcuri,în zone populate cu străini,”limba noastră devine orfană”,noi,în mod conștient o facem orfană ! În Crimeea ”e mai bine” a declarat dl.Agiacai,”din 40 de copii,numai doi nu știu limba maternă.” -În Crimeea,a spus d-na Zure,noi ne ocroim limba.În anul 1992 Parlamentul Crimeii a dat Decretul de a se studia,în mod obligatoriu,limba noastră, câte 3 ore pe săptămână,în școala primară ; în gimnaziu,câte o oră ; în școlile tătare,limbii tătare i s-a afectat 3 ore pe săptămână,restul disciplinelor studiindu-se în limba rusă.
Întrebarea aceasta a provocat-o pe d-na Zure să numere cele 14 școli : Bahcesaray- 3;Kezleu-
Puține,dar sunt ! Era bine dacă puteam să spun și eu : ”avem și noi o școală !” În școala de stat se fac 3 ½ ore de limbă maternă tătară pe săptămână,iar celelalte discipline se studiază în limba rusă! Scopul nostru este ca să-i adunăm pe copiii noștri într-un loc,Pentru cei interesaţi: a-i feri de uitarea identității tătare.S-au mai construit 2 școli noi,cu clase de la I-XI (XII ) clase. -Știm din istorie că au mai fost popoare rătăcite ca noi, dar au reușit să recumpere pământul patriei și să-și reînființeze statul. Cum abordați această idee ? -Această idee este extraordinară,este benefică. Aș anunța cititorii revistei d-tră că jumătate din zona Kerci s-a vândut,litoralul este vândut în totalitate,terenuri mai există acum la Kezleu,deci,vă rugăm,veniți,cumpărați case și terenuri,nu mai tărăgănați,între timp,rușii vor cumpăra pământul Crimeii... Doamna Zure s-a întors în Crimeea...acolo,ea ne așteaptă ! Guner Akmolla
ALI RIZA KRIMIZADE
Mh..Timur Haci Fazīl , 1992,Mecdiye, Romanya
1908 deki,Abdulhamid II- cie (1876-1909 yun.) karșî gelen John Turk Inkilâbînîn șehit- lerinden birisi,ve Romanya ya ( Dobruca ya ) yerleșen 1896 da,Ali Riza Krimizade beydir. 1870 yîlînda Istanbul da dunyaya gelen Abduraman ogretmenin ikinci ogludur ;babasî o ilk okulda iken vefat etmiș,Hatice ablasîna,ruhca ve maddi emanet ederek onu. Sultan Abdulhamid II idaresine gore,rahmetlinin malî ve mulku,büsbutun devlete alînîr,iki öksuz yollara atîlîp; buna ,bugün,inanîlmaz. Ozamanlarîn yonetilmesine uyuyan bir devlet kararî.Iyi niyetli, ( deyebiliriz bugün) ,insanlar onu yoldan alîyorlar,okuluna devam verip,zamanlar geçip,aile hatîralarîna göre,o kullanîyormuș,yazmak için,arkadașlarînîn kaleminin uçlarînî. Boyle agîrlîklar,sosyetenin belli haksîzlîklarî, genç Ali Riza yî cesaretli gibi yetiștiriyor,hiç bir zorluktan korkmadan o okuyor,sade boylece fakirlere hak kazanacagînî duyarak. Talebe gibi Sulta nîn okulunda,ekonomi ve sosyal haksîzlîklarî kabul etme- yenlerle birleșiyor, profesorlarîn gizli hareketlerinde bulunup,sayîlarî artarak yarînkî subaylarîn. Bu vakite göre bilgilerimiz azdîr,kendisi 38 yașînda vefat ettigi için,ve son 10-12 yîllarda Sultan Abdulhamid e karșî gizli yaptîklarînî soylemeyip ailesine,yașadî ve büyuk inancla,çalîștî, emeline.Gizli subay ve ogretmen teșkilâtî yakalandî Sultan tarafîndan,kendini Dobruca ya gelip,1896 da kurtarabildi,ve, bu topraklarda kaldî,bagîmsîzlîgî kazanan Romanye de,1877-78 harbinden son. Bu iyiligi gosteren Dobruca topragînda,”Ittihad ve Teraki” teșkilatîna giriyor,göz doktoru Ibrahim Temo ile bulușup,o da yakîn bir zamanda Turkiye den kaçak;sonra,Çelebi Mamut, Seiyd Hilmi gibi yerlilerle birleșiyor,hepsi genç o vakitlerde.Aralarînda olan yașlîlarda,nasîl Velula Çelebi,ilerici fikirler sahibidirler.Velula bey anlîyor ve takdir ediyor Ali Riza nîn iyi karakterini,onun cesaretligini,mesuliuyetciligini,hak için harbe gitmiș oldugunu,yanîna alîyor bu genc adamî, mektebinin burada resmi tanîlmasîna yardîmcî oluyor, onun,Ali Riza nîn adîna geciriyor tarlasînî,daha sonunda onu guvesi edyor, Habibe (1873-1949) kîzînî ona vererek.Çocuklarîn sayîsî üç oluyor,1899,1902 ve 1908 de dunyaya gelmekteler,ve sonuncu,onun savașmasîndan sekiz ay once hayata geliyor,nevakit o,John Turkler Teșkilatîile Sultan Abdulhamiti yîkîyor ve yerine Mehmet V- ci geliyor tahta.Dolayîsîile bun günu Ali Riza göremiyor.Aralîk 1908 de,Galata Saray koprusunde 24 saatten 24 saat bek- çilik yaparkan,belli ki,Ali Riza ak cigerden hastalanîyor,,dr.Temo Ibrahim nekadar iyi baksada,canînî teslim ediyor ”Cuci” mahallesinde oturan Hatice ablasînîn evinde. Zaman bize ara vermiyor(1992 de yazan Timur bey,ebediyete kavuștu) yazmaya bu Șehitnin Dobruca da ve Turkiye de milleti için yaptîklarînî anlatmaya.Onun can ve fikir arkadașî,olumunde,șunlarî yazarak bîrakmîș :”ben Enver Pașa ya yazdîm(John Turklerinin lideri ve Harbiye Bakanî) anlatîm Riza nîn yaptîklarînî ve șehitce davranmalarînî,onun șehitler mezarlîgîna Ebediye Hurriyeti gömulmesini istedim,o,hurriyet için olen 7 subay ve 64 turk askerlerinin yanîna; benim dilekçem kabul oldu.Dolayîsîile,Taksim e yakîn,Hurriyeti Ebediye ye heykel görünuiyor,John Turklerin 8 subayî ve 64 askeri – aslînda șehitleri – dinlenmekteler. Bu inkilâp,zamanîn eksiklilerile beraber , iç ve uluslararasî vaziyetlere karșî10-15 yîl ileri hazîrlamakta bulundular turk milletinin serbestlik için ayaklanmasînîn,sultaniyetin haksîzlîklarînî,dușmanlarîn hucümlerini yîkarak. (rahmetli Timur muhendis-bey yegenidir Ali Riza bey-effendimizin,ve bu hatîralarînî saglîgînda yazîp emanet etmiș Suyum hanîma; bizlerede kîsmet imiș...)
ALI RIZA CRIMIZADE 1870 – 1908
Unul dintre martirii revoluției Junilor turci din anul 1908 din Imperiul Otoman împotriva Asupririi Sultanului Abdulhamid al II-lea (1876-1909 ,anii de domnie) ce se stabilise din 1896 în Regatul României,a fost Ali Riza Crimizade. Ali R Crimizade se nîscuse în orașul Istanbul în 1870,ca al doilea copil al profesorului Abduraman,care a decedat când micul Ali era încă elev la școala primară,rămănând în îngrijirea sorei sale mai mari,Hatige,de care va legat sufletește toată viața. Conform orânduirilor epocii din Imperiul Otoman al lui Abdulhamid al II-lea,toate bunurile materiale ale defunctului profesoe Abduraman au intrat în posesia statului,cei doi orfani fiind pur și simplu aruncați pe stradă ; astăzi,pare de necrezut.Dar așa erau atunci orânduielile în fostul imperiu al sultanilor. Cules de pe drumuri de ”oameni de bine” (cum spunem azi ),își urmează totuși școala, folosind,după mărturiile făcute familiei mult mai târziu,cioturile de creion aruncate de unii colegi ca fiind nefolosibile.Greutățile întâmpinate cât și nedreptățile suferite din partea orânduirii sociale,l-au îndârjit pe adolescentul Ali Riza să nu precupețească vreun efort pentru a învăța,fiind convins că numai învățând și cunoscând cât mai mult,putea să ajute pe cei asupriți,de o seamă cu el. Se înscrie la școala de ofițeri de marină,pe baza unei selecții deosebit de exigente,având astfel asigurate condițiile materiale indispensabile. În perioada Cursurilor la școala viitorilor ofițeri ai Sultanului,ia legătura cu cercurile de nemulțumiți față de situația socio-politică-economică din imperiu,cercuri înjghebate de unii profesori,în care activau,bineînțeles,în clandestinitate absolută,un mare număr de tineri ,viitori ofițeri. Din această perioadă nu se cunosc suficiente amănunte,căci,murind la numai 38 de ani și în ultimii 10-12 ani ai vieții fiind absorbit aproape total activității pentru răsturnarea Sultanului Abdulhamid,n-a avut timp să relateze familiei amănunte,pe care poate că nici nu le-ar fi relatat,chiar dacă ar fi avut timpul și tihna necesară.Organizația clandestină din care făcea parte ca tânăr ofițer de marinăși profesor suplinitor la școala pe care o absolvise,fiind descoperită de organele de securitate ale Imperiului, reușește să se refugieze în Dobrogea, în 1896,regiune înglobată regatului României după războiul de Independență,1877-78. Sosit fugar pe pământul ospitalier al Dobrogei,intră în legătură cu organizațiile locale ale mișcării”Uniune și progres”(Ittihad ve terakki) printre ai cărui fruntași dobrogeni se aflau Ibrahim Themo,medic oculist,recent poposit și el din Imperiu,tot ca fugar,precum și localnici de ex. Celebi Mamut,hogea Seid Hilmi,pe atunci tineri.Dar chiar și vârstnici cu idei progresiste (pentru acea vreme,bineînțeles) precum Velula Celebi.Acesta,remarcând calitățile de corectitudine,dârzenie,responsabilitate și dorința de a fi de folos celor oropsiți de nedreptăți,îl ia pe tânărul Ali Riza sub oblăduirea sa materială,îl ajută să-și echivaleze studiile apoi îi trece pe numele său o suprafață de pământ și în final și-l face ginere,dându-i de soție una dintre fiice,Habibe (1873-1949),cu care au 3 copii născuți în 1899,1902 și 1908,ultimul cu 8 luni înaintea morții sale pe baricadele revoluției Junilor Turci împotriva Sultanului Abdulhamid,care este răsturnat de la tron și înlocuit peste câteva săptămâni cu Mehmet al V-lea – Reșad,dar această zi nu este trăită de Ali Riza,care în luna decembrie 1908 păzind podul Galata Saray,stand în gerul iernii timp de 24 de ore probabil că a contractat o dublă pneumonie galopantă și cu toate îngrijirile asigurate de doctorul Themo Ibrahim,cum mărturisește acesta în scris,a decedat în brațele acestuia,în locuința sorei sale Hatige din cartierul ”Giugi”.Timpul nu ne permite a prezenta activitatea acestui martir al tărâmurilor dobrogene pentru eliberarea poporului de care se simțea indisolubil legat.Ca o caracterizare foarte succintă a întregii activități a lui Ali Riza Crimizade redau cele scrise de colegul lui de idei și de luptă, despre decesul lui : ”am scris lui Enver Pașa(ministrul de râzboi de atunci al Imperiului Otoman,membru marcant al mișcării Junilor Turci) și i-am relatat faptele și sacrificial lui Riza și am solicitat ca să fie înmormântat în cimitirul eroilor ”Libertate veșnică” împreună cu cei 7 ofițeri și 64 de ostași turci căzuți pentru libertatea poporului turc; cererea a fost aprobată.” Într-adevăr, sub monumentul ridicat eroilor poporului turc de la ”Hurriyeti Ebediye” din apropierea pieței ”Taksim”,se odihnesc osemintele celor 8 ofițeri și 64 de soldați martiri ai revoluțieie Junilor Turci,care – cu toate limitele inerente perioadei și conjuncturii interne și internaționale – au pregătit cu aproape un deceniu și jumătate ridicarea în masă a poporului turc pentru eliberarea patriei,alungarea ocupanților și înlăturarea pentru totdeauna a regimului retrograd și opresiv al sultanatului. Hagi Fazăl Timur (Nepotul defunctului,16.06.1992,Medgidia )
HATIRALAR Sabri Arikan,Kîrîm daki Soykîrîmî unutmayînîz Anlatan :Memet Abdulla,derleyen Enver Ozenbașlî Hazîrlayan Necla Atagun Kalkay,s.60 1944 senesinin ilk aylarīnī Krîmsk șehrinin yanîndaki köyde (Golubinka da )geçirdik.O zaman Novorossiysk te,Anapa da, Temruk de haberleșmeyi saglîyorduk. (O tarihte GAZ-AA Arabasînda șoforluk yapîyordum.780.Tek inșaat irtibat bolugu 9. Ordu): Nisan ayînda bolugumuz Primorskaya ordusuna katîldî.Komutanî General Yeremenko idi.Kerç bogazîndan botlarla geștik.Bir kaç gun Eski Kîrîm da dinlendik.Gerekli yerlerde gerekli ișleri yaptîk.Son gucumuzle Bahçesaray a bolugumuzle ulaștîk.Bir kaș kun sonra da bizleri Albat a gonderdiler.Alman askerleri kașarken Buyuk Ozenbaș koyunu benzinle yakmîșlardî.Koyun halkî civar koylere dagîlmîștî.Annem,Zemine teyze ve çocugu,Șefika abla ve Șaziye abla da Gavur koyundeki Demirci Kurtseyit in evine gitmișlerdi Enver dayîmîn kaynatasî). Bīr zaman sonra da annem ve ablalarîm Fotisela koyunde oturan babaannemin yanîna yerleștiler.Çunku babaannem onlarîyanîna șagîrmîștî. Ben boluk komutanîmîz Șepel den izin alarak araba ile Ozenbaș koyune gidip ailemi korecektim.Komutanîm 24 saat izin verdi.Hazîrlîgîmî yaptîgîm sīrada yanîma Ozenbașlî Seyit Omer geldi ve dedi ki,
Mamudov komunist ve kolhoz reisi idi.Alman askerleri tarafîndan hapise atîlmîștî.) Ben,Topçu koyune de ugradîm ve onlarî yanîma alarak Ozenbașa gittik.Fakat ailem Fotisala koyunde idi.Sonra Fotisala koyune gittik ve orada ailemi buldum.Șefika ve Șaziye ablam benden kaçîyorlardî.Çunku beni tanîmîyorlardî.Ailemi oradan aldîm ve tekrar Ozenbaș koyune donduk.Koyde 700 evden sadece 10-15 tanesi yanmadan kalmîștî.Kalanlarî ise kapkara yanmîștî.Koyun halkîndan bazîlarî geri donup geldiler ve patates ekmeye bașladîlar. Bundan sonra koyden uzakta oturan akrabalarîmî araba ile Ozenbaș koyune tașîdîm (Cevayire abla Karalez koyunde oturuyordu). Halk surgun edilmeden 2 kun once boluk komutanîmîz toplantîda Alman askerlerine yardîm edenleri surgun edecekler diye soylemiști.O günu akșam ailemin yanîna gittim ve bu haberi onlara soyledim.Ailemin yanîndan donerken Kuçuk Suyrende devriye askerleri beni tutukladîlar ve kurmaylîga getirdiler. Evraklarîmî ve yol listemi askerlere gosterdigimde çok șașîrdîlar.Tatarlarda mî askerlik yapîyor diye. O gece sabaha yakîn halkî surgun etmeye bașladîlar. Koyun adamlarînî topladîlar ve arabalara bindirdiler. Bunu gören boluk komutanîm : Sen Akmescit deki tahliye kurmayîna git,belki aileni burada bîrakîrlar dedi ve Akmescit e beni yolladî. üç askeri de yanîma verdi. Akmescit de tahliye kurmayînîn komutanî olan Albay în yanîna girdik. Albay – Hepiniz surgun edileceksiniz,sabahleyin yanîma savaș kahramanlarî ve vatanper- verler de geldi,biz hiç bir sebebi kabul etmiyoruz dedi. Fotisala ya geri donup geldim.Fakat ailemi bulamadîm.Arabayî Buyuk Suyren e doğru surdum. Duvankoy ve Bahçesaray arasînda (15-16 km) vagonlar dizilmiș bekliyorlardî. Ailemin bulundugu vagon hareket etmiști.Vagonlarîn kapîlarî açīktî.Vagonlardan birinde Osman amca ve karîsînî gördum.(Ayșe ve Hatice ablanîn babasî).Vagona atlayîp bindim ve sarîlarak opuștuk,aglaștîk.Halkîmîzdan bazîlarî bizleri denize atacaklar diye aglașîyorlardî. Vagonlarîn önu boșaldîkșa hareket etmeye bașladîlar. Bolugume donup geldim.Arabadan inmedim ve bașîmî kollarîmîn arasîna alîp dușunmeye bașladîm.Halk surgun edildikten sonra kara bir duman her tarafî kapladî. Komiserimiz Kogan (Odesa lî Yahudi) yanîma geldi.
Bu kara duman bir hafta kadar durdu. Bundan sonra Karasubazar în Bakîș Eli Koyu ne,daha sonra da Ortalan Koyu ne gonderdiler. Koye keldigimizde yalnîzca hayvanlar bizi karșîladî (kediler,atlar,tavuklar,sîgîrlar...) Ahîrlara yaklaștîgîmîzda içeride bulunan aç hayvanlar bogurerek kapîyî zorluyorlardî. Tavuklar, horozlar omuzlarîmîza çîkîyorlardî.Hiç bir insanîn olmadîgî koyde sadece hayvanlar vardî. 18 Mayîs dan sonra 2 ay daha Kîrîm da oturduk.”Kara Hasan”Sanatoryumuna gerekli mal- zemeleri tașîyorduk.Kunlerden bir kun beni kurmaylîga çagîrdîlar ve bana: Bugun emir geldi,senin soyadînî yahudi soyadî yapalîm,yakînda zaferimiz olacak,harpten sonra Odesa da kalîrsîn dedi. Harbin bașîndan beri onlarla birlikte idim.Çok dușunmeden cevabîmî verdim : ”Annem,çocuklarîm,karîm,akrabalarîm ve milletimin nerede oldugunu bilmiyorum,sizin isteginizi kabul edemem ve alnîma ne yazîlî ise onu görecegim ” dedim. Bana yeni ayakkabî ve elbise verdiler.Emire göre iki silahlî askerin nezareti altînda Beșterek teki alaya teslim edilmem gerekiyordu.Fakat komutanîmîz ”Biz onun görev kagîdîna Beșterek e odun için gittigini yazar iki silahlî askeri de kamyonun arkasîna oturturuz” dedi. Vedalaștîğîmîzda bütun askerler beni omuzlarda tașîdîlar. ”Sen pek- çok defa canîmîzî kurtardîn ve bize yardîm ettin,sana yurekten șukran borçluyuz ” dediler. Ogle vakti Beșterek e gitmek uzere karargâhtan ayrîldîk.Oraya vardîgîmîzda halk toplanmaya bașlanmîștî.Erler,çavușlar,bașcavușlar olarak hepimiz 93 kiși idik.Aradan bir kaç gun geștikten sonra kamyonlara beton direkleri getirip doktuler.Bize verdikleri kureklerle çukurlar kazîp direkleri diktik,aralarîna dikenli tel çektik,boylece kendimizi tellerle kapatmîș olduk.Geceleri kalkîp baktîgîmda dikenli tellerin arkasînda 2 metre ile silâhlî askerlerin nobet tuttugunu göruyorduk.Bizde ise hiç bir silah yoktu.Gunduzleri alayîn etrafînda otomatik silahlî askerler bizim kașmamamîz ișin nöbet tutuyordu.Günlerden bir kun,”Stude-Baker ” marka 4 tane kamyon geldi.Komutan emir vererek eșyalarînîzî alîp kamyonlara binin dedi.Bizleri banyoya göturduler.Yîkandîk ve bize verilen elbiseleri giydik.Yine kamyonlara bindirilerek Akmescit deki Kantarnaya sokagîndaki buyuk bir binaya yerleștirildik. Orada pek çok insan toplanmîștî.Avluya 10-12 kișilik gruplar halinde silâhlî askerler nezaretinde çî- karîyorlardî.Orada bulundugumuz bir gece kimse uyumadî.Çaldîlar, oynadîlar,lâfladîlar. Sabahleyin yine komutandan emir geldi; eșyalarînîzla çîkîn ve dorder kișilik sîra olun dediler.Onumuzde ,arkamîzda ve yanîmîzda silahlî askerler bulunuyordu.Bizde yîrlamaya ( Savlukman kal sevgili vatanîm turkusunu ) bașladîk. Gara geldigimizde bizleri vagonlara yuklediler.Vagonlarda 2 katlî ranzalar vardî. Vagonlarîn kapîlarînî kapattîlar.Çavuștan izin alîp Berya nîn vekili General in yanîna gittim ve ”Butun askerler adîna soz veriyorum ve onlara inanîyorum,bize izin verin kapîlarîmîz açîk dursun ” diye rica ettim.General de izin verdi. Ayni vagonda Yunanlîlar Bulgar,Almanlar ve T urk vatandașlarî da surgun ediliyorlardî.18 günde Hokand șehrine ulaștîk ve orada ailemi araștîrîp buldum.
NU UITAȚI ETNOCIDUL DIN CRIMEEA II Sabri Arikan Notă: Evocarea a fost scrisă după relatările defunctului meu tată,Memet Abdulla.Tata s-a născut în anul 1908 în satul Ozenbaș Cel Mare din Crimeea.A luat parte la al II-lea război mondial în anii 1941-1942,în cadrul armatei 9 A 780.A participat ca șofer în sectorul construcții.A obținut 8 medalii. Prezentatori:Enver Ozenbașlî și Necla Atagun Kalkay
Am petrecut primele luni ale anului 1944 în satul Golubinka de lângă orașul Krămsk.Pe atunci exista corespondență între Novorossisk,Anapa,Temruk.(Atunci eram șofer la mașina GAZ –A.A. 780 Sectorul de construcții grele Armata a 9-a ). În luna aprilie noi am fost atașați armatei din Primorskaia.Comandantul ei era generalul I.Eremenco.Prin strâmtoarea Cherci am trecut cu bacul.Câteva zile ne-am odihnit în Vechiul Krăm.Am executat cele impuse locurilor unde ne aflam.Apoi ,cu toată forța ne-am îndreptat spre Bahcesaray.După câteva zile am fost trimiși la Albat.Soldații germani care se retrăgeau dăduseră foc cu benzină satului Marele Ozenbaș.Populația satului se împrăștiase prin satele învecinate.Mama,mătușa mea Zemine și copiii ei,tanti Șefika ,tanti Șazie,plecaseră în casa lui Kurtseit Morarul din satul Gavur (la socrul unchiului Enver). După un timp,mama și mătușile s-au oploșit în satul Fotisala, lângă bunica din partea tatălui.Deoarece ea le invitase. Eu puteam să mă învoiesc de la comandantul de companie Șepel și să-mi văd familia ducându-mă cu mașina în satul Ozenbaș. Comandantul mi-a dat o învoire de 24 de ore. În timp ce mă pregăteam,a venit lîngă mine Seyit Omer din Ozenbaș și mi-a spus : - În satul Topci trăiește mătușa Eftade cu copiii ei,sora soției tale (soțul ei Appaz Mamudov era comunist și președinte al colhozului.El fusese arestat de soldații germani ). Eu am trecut și prin satul Topci și i-am luat și pe ei,ducându-ne împreună în satul Ozenbaș.Însă familia mea se afla în satul Fotisala. Am plecat apoi către Fotisala și acolo mi-am revăzut familia.Mătușile Șefika și Șazie se fereau de mine,pentru că nu mă cunoșteau.Mi-am luat familia de acolo și ne-am întors împreună în satul Ozenbaș.În sat mai rămăseseră doar 10-15 case din cele 700 fără a fi arse. Dar și cele rămase erau negre de foc.Unii localnici s-au întors și au început să semene cartofi.După acestea,mi-am adus cu mașina la Ozenbaș rudele ce se aflau departe.(mătușa Gevaire locuia în satul Caralez). Cu două zile înainte de surghiunirea populațieie,comandantul meu spusese într-o adunare că cei care au colaborat cu soldații germani vor fi surghiuniți.În aceeași seară m-am dus lângă familie și le-am spus tuturor această veste. Când mă întorceam,soldații de la Suirenul Mic m-au arestat și m-au adus sub escortă la statul major.Când le-am arătat soldaților actele și foaia de drum,au rămas tare uimiți. Se întrebau : ”și tătarii fac armată?” În noaptea aceea,spre zori,au început să trimită în surghiun populația.Au adunat bărbații din sat și i-au urcat în camioane.Văzând acestea,comandantul meu de companie mi-a spus : - Du-te la statul-major al evacuării din Akmescit,poate că îți vor lăsa familia aici. Așa m-a trimis el la Akmescit.Mi-a dat ca însoțitori trei soldați.Am fost aduși în fața colonelului ce comanda statul-major al evacuării din Akmescit.Colonelul : - Toți veți fi surghiuniți,de dimineață au venit la mine eroii de război și veteranii,noi nu acceptăm nici o clauză. M-am reântors la Fotisala (satul este cunoscut în Dobrogea datorită memoriilor lui Mustegep Ulkusal,care în 1917 a fost învățător aici; în anul 2004 am vizitat satul,împreună cu doamnele Suyum și Meryem,însoțite de ziaristul Eldar și am fost surprinsă de imaginea tătarilor blonzi cu ochi albaștri ca cerul zilelor de iunie !- vezi Crimeea la 60 de ani de la genocid,an 2004, pag.39,n.red.) Aici însă n-am reușit să-mi văd familia.Am întors mașina către Suirenul Mare.Între Duvankoy și Bahcesaray erau vagoane înșirate în așteptare.Vagonul în care se afla familia mea plecase.Ușile vagoanelor erau deschise.Într-unul din vagoane i-am văzut pe unchiul Osman cu soția (era tatăl mătușilor Aișe și Hatige).Am sărit în vagon,ne-am îmbră- țișat și am plâns. Unii dintre ei plângeau spunând că vor fi aruncați în mare.Apoi,cum s-a golit locul din fața vagonului,am început să ne mișcăm.M-am reântors la companie.N-am coborât din mașină ,prinzându-mi capul între mâini,m-am cufundat în gândurile mele.După ce a fost surghiunită populația,un fum negru a acoperit locul.Comisarul Kogan (evreu din Odesa)mi s-a alăturat,spunându-mi : -Într-o zi de vară atât de frumoasă,nici soarele nu se vede,căci mulți oamnei nevinovați au fost pedepsiți. Acest fum negru s-a menținut cam o săptămână.După acest eveniment am fost trimis în satul Bakîș Eli (Mâna Privitoare,n.tr. ) din Karasubazar,apoi la Ortalau(Mijlociul).Când am ajuns în sat,am fost întâmpinați doar de animale ( capre,cai,găini,vaci...)Când ne-am apropiat de acareturi,vitele flămânde urlau și împingeau ușile încuiate. Găinile,cocoșii ni se cățărau pe umeri.În sat nu mai era nici un om,doar animalele se mai aflau.După data de 18 Mai am rămas 2 luni în Crimeea.Eu aduceam alimentele la Sanatoriul ”Hasan cel Negru”.Într-una din zile am fost chemat la companie,spunându-mi-se : -Astăzi a venit ordinul ; să-ți schimbăm numele de familie în nume evreiesc,în curând va veni victoria,vei putea rămâne la Odesa când se va termina războiul. Eram cu ei de la începutul războiului. Le-am răspuns fără să stau pe gânduri: -Mama,copiii,soția,rudele,poporul meu,nu știu unde se află acum,nu pot accepta oferta dumneavoastră și voi suporta tot ce mi-e scris pe frunte. Mi-au dat încălțăminte și haine noi.Conform ordinului,sub paza a doi soldați înarmați, trebuia să fiu predat regimentului de la Beșterek (Cinci Copaci ) ”Noi”,a spus comandantul,”vom scrie pe foaia lui de drum că el a plecat după lemne la Bește- rek și vom așeza în camion 2 soldați înarmați.” Ne-am luat rămas bun,toți soldații m-au purtat pe umerii lor. ”De prea multe ori ne-ai salvat de la moarte,ne-ai ajutat,îți suntem datori din toată inima,”mi-au spus ei. Spre prânz,pregătit să plec la Beșterek,m-am despărțit de cartierul general.Când am ajuns acolo,începuse să se adune lumea.Soldați,gradați,sergenți,sergenți-majori,eram cu toții 93 de oameni.După ce au trecut câteva zile,au adus în camioane stâlpi de beton.Folosind cazmalele pe care ni le-au dat,am săpat și am înfipt stâlpii,am tras între ei sârmă ghimpată, astfel închizându-ne pe noi înșine,cu sârmă ghimpată. Noaptea,când mă trezeam și mă uitam afară,la o distanță de 2 metri de sârmă,vedeam cum ne păzeau soldații înarmați. Iar noi nu posedam nici o armă.În timpul zilei,soldații înarmați cu automate,în fața lagărului,ne țineau cuvântări ca să nu fugim. Într-una din zile au venit 4 camioane cu marca ”Stude-Baker”.Comandantul ne-a ordonat să ne luăm bagajele și să ne urcăm în ele.Ne-au dus la baie.Ne-am spălat și ne-am îmbrăcat cu hainele care ni s-au dat.Din nou am fost urcați în camioane și duși în clădirea de pe strada Kantarnaia din Akmescit. Acolo se adunase multă lume. Oamenii erau scoși în grupe de 10 -12,sub escortă,în curte. În noaptea pe care am parcurs-o acolo,nimeni n- a dormit.Au cântat, au jucat,au povestit.Dis-de dimineață iar a venit un ordin de la comandant; ”ieșiți cu bagajele și așezați-vă în rând de câte patru” ni s-a spus.În față,în spate,alături,aveam soldați înarmați. Noi am început să cântăm : ”Rămâi cu bine,patria mea iubită.” Când am ajuns la gară,ne-au urcat în vagoane.În ele se aflau paturi suprapuse de două etaje.Ușile vagoanelor au fost încuiate.Obținând permisiunea sergentului ,m-am dus la generalul reprezentant al lui Beria și i-am adresat rugămintea ”de a lăsa ușile vagoanelor deschise,sub jurământul tuturor soldaților care promit să nu fugă iar eu sunt cel care mă pun chezaș în numele tuturor.”Generalul ne-a acordat această favoare.În același vagon se mai aflau surghiuniți cu tătarii,greci,bulgari,germani și turci.În 18 zile am ajuns în orașul Hokand Unde mi-am căutat și mi-am găsit familia. (tr.Guner Akmolla)
HANGI KIRIM MILLETI ? BAȘYAZI Kîrîm,57,ekim 2006
Kîrîm Iskitlerden beri en az 1500 yîllîk kadim Rurk –Kîpçak yurdudur.Bu topraklarîn asli sahibi olan yerli halkîna ise Kîrîm Turkleri denir. Bu ilmi gerçek ve taihi genel kabul zaman,zaman,degișik sebep ve amaçlarla tartîșmaya açîlmîștîr.Farklî cografi-etnik isim ve sîfat arayîșlarîna dîșardan niyetlenenler kadar,ne yazîk ki bunyeden de heves edenler olmuștur. Esasen tarihçilerin (belli bașlî Rus otoriteleri dahil) ittifak ettikleri sabit ve sahih gerçege ragmen yapîlan îsrarlar șuphesiz ki manidardîr.Ozunde siyasi,stratejik ve psikolojik amaçlîdîr. Ya tutarsa arayîșînda olanlarîn degirmenine su tașîyan birileri mutlaka bulunmuș-tur.Çarlîk Rusya sînîn misyoner papazî Ilminski nin geliștirdigi teze göre Turk kokenli boylar ( hatta bazî kabileler ) ayrî milletler olarak teklif edilmiștir. Ona göre Azeri milleti,Kîrgîz milleti,Tatar milletimTurkmen milleti hep farklî ve ayrî ,ayrî unsurlardî..S.S.C.B. bu tezi benimseyerek yîkîlîncaya kadar takipçisi olmuștur. Uzun yîllar bastîrîlan milliyet duygusu, aidiyet kimligi ve mensubiyet bilinci her șeye ragmen nihai safhada galebe çalmîștîr.Tüm Turk Boylarî buyuk Turkluk ailesinin parçalarî sîfatîyla dagîlan Sovyetler sonrasînda bu yapîlarînî ikrar ve tescil etmișlerdir.Bagîmsîz Devlet,Ozerk Cumhuriyet ve topluluk olarak hiç birisi ayrî bir millet anlayîșîna iltifat ve itibar etmemiștir.Hatta Azerbaycan yetkilileri bir millet iki devlet,degerlendirmesini yaparken,Kazakistan Devlet Bașkanî ”Avrasya da Turk Birligi ni „ samimim bir proje olarak muhataplarînîn gundemine tașîmîștîr. ***
Kîrîm da (KOC ) son aylarda artan bir dozda ”Kîrîm Milleti” kimligi ve onerisi uzerine tartîșma zemini olușturmak çabalarî gozlemlenmektedir.Hatta bu arayîșa paralel bir kitap dahi basîlmîștîr.Bu gelișme asla bir tesaduf degildir.Konuyla ilgilenenlerin bir kîsmî masum ve cazip bir modanîn akîntîsîna kapîlmîș iyiy niyetli ancak cahil kimselerdir.Buna mukabil konuyla derinden ve profesyonelce ilgilenenlerin heybesinde ozel hedefler bulundugu așikardîr.Kafkasya Karadeniz ekseninde ve mucavir alanlarda mikro milliyetçilikle yarîșan kadife devrimler için iklimin uygun kîvamda oldugu bilinmektedir. Yeri gelmișken ”Kîrîm Turkleri nin etnik kimlik ”,”Kîrîm Tatarlarî nîn ise Siyasi Temsil Kimligi” oldugunu hatîrlatalîm. Dolayîsîyla literaturde ve Uluslararasî belgelerde Kîrîm Tatarlarî kaydînîn bulunmasî ve telaffuzunun bu çerșevede yanlîș bir tarafî yoktur. „Kîrîm milleti” şeklindeki nitelemenin boyutlarînî ve sonuçlarînî tam olarak ifade edebilmek için Ukrayna – KOC de ki son nüfus sayîmî ve listelerine bakmak yeterli olacaktîr. Halkîmîz 280.000 i aşkîn kayîtlî nufus yapîsîyla bir turlu % 10 luk kotayî ( !) aşamamaktadîr.Bunun ilk sebebi vatana donuş taleplerinin organize bir ptoje olarak hayata geçirilememesidir. Ancak diger ve yeni sebebi ise KOC de binlerce insanîmîzîn kendisini „Kîrîm Milleti”,Tavîr, Iskit,Got vb.aidiyet başlîklarînda resmi kayîtlara yazdîrmasîdîr. Bu durum stratejik olarak demografik bir tuzak,psikolojik olarak azînlîk ve yabanci vurgusu ve siyasi olarak birligin bolunmesini amaçlayan odaklara alenen hizmet etmektir.Ağîr bedellerle kazanîlmîş haklara ve mevzilere gölge duşuren ve ulaşîlmasî zaruri olan hedefleri erteleyen bu zafiyet kabul edilemez.”Kîrîm Milleti” yanlîşînî ve iddiasînî yîllardîr îsîtan,tarihten ve ilimden nasibini almamîş bu duygusal ve köksuz onerini ABD de yaşayan 3+4 kişinin bitmeyen hîrsî beslemektedir.Bu ugurda Incil i Kîrîm Turkcesine çeviren zihniyet ile 1928 de Kîrîm Sovyet Cumhuriyeti ni Tat ve Tatar diye ikiye bolmeye ugraşan kimunist dayatma zihniyeti kesişmektedir. Bir diger izahi gerekli olan husus ise şudur ; 1917 yîlî Kurultay surecinde yolbaşcîmîz ve siyasi murtşidimiz Cafer Seydahmet Kîrîmer o günlerin ihtiyaclarî çerşevesinde taktik bir zenginlik ve tercih olarak „Kîrîm Kîrîmlîlarîndîr „ beyanini kullanmîştîr.Bu tarihi ve stratejik bir kollektif şiar olmaktan ziyade ,donemin zaruretleriyle ortuşen bir yaklaşîmdîr.Kendi halkînî yaklaşan tehditlerden korumak gayesiyle Kîrîm da yaşayan tüm halklarîn Isviçre modeli tarafsîz ve baglantîsîz bir barîş bolgesi temennisiyle sînîrlîdîr.Buradan maksadînî aşan zorlama ve suni sonuçlara ulaşîlamaz.Zira Cafer Seydahmet Kîrîmer Turkluk sevdalîsî bir lider ve aydîn olmaktan öte Turkculugun gelişime yaptîgî ciddi fikri katkîlarla da sevilmektedir. Yazdîgî nice makale ve kitaplar ile tatbikata diger Turk boylarîyla yapîlan işbirligi ve çalîşmalarla Kuzey Turklugunun iftihar kaynagî olmuştur. Onun için Z.Fahri Fîndîkoglu „bilhasa Turkculuk sosyolojisi sahasînda kuvvetli bir mutefekkirdi ,”derken ; Isa Yusuf Alptekin „en fazla yardîma muhtac vaziyette bulunan Kîrîm Turkleri oldugu halde,o, butun dunyada ki Turklerin davasîna yardîm için ça- lîşîyordu”tespitini yapmîştîr.Nitekim diger tum bilgiler,belgeler ve arşivler de bu gercegin kalîcî tanîgîdîr. Ote yandan milli şehidimiz Numan Çelebi Cihan în „Anlayabilseydik” başlîklî unutul- maz makalesi ile taçlandîrdîgî Gaspîralî Ismail Bey in,Turkçulugun fikir ve eylem vetiresine yaptîgî hizmetleri ve açtîgî ufku nasîl unuturuz ? „Dilde,Fikirde,Iş te Birlik”. Bu muhteşem ve sihirli terkibin sahibi olan 1851 Kîrîm Avcîkoy dogumlu buyuk insan Gaspirali Ismail Bey i ve Cafer Seydahmet Kîrîmer i yetiştiren bir topluma hangi cüretle bu yanlîş teklif edilebilir? Ve yine 17 Mayîs 1906 tarihli,52 sayîlî Tercuman daki bir yazîsînda : „Bana gelince göruş ve siyasî itikadîmîn temeli „TURKOGLU TURK „oldugumdur. Evvela Turk olmadîkça ne arisssstokrat olurum,ne demokrat,ne avamiyundan olurum ne iştirakiyundan” diyen Gaspirali nin ceditci yolunu aydînlatan olkeleri ise ilim ve akîldîr. Oyleyse bu yanlîşa nasîl tahammül edilir ?
Devlet gelenegi ve bagîmsîzlîk birikimi olan Kîrîm Turkleri,Turklugun dîşînda kalîrsa her turlu tehlikeye açîk sahipsiz bir kalabalîk olacaktîr.Kîrîm în Rurkluk ve Turkiye olmaksîzîn Saglam bir gelecegi olamaz.Cografi gercekler ile ortak kultur dokusu ise buyuk avantaj ve zengin bir miras bahşetmektedir.Sad3ce muhaceretin buyuk ayagînîn şartlara baglî cîlîz kîlavuzlugu yetmez. Ayrîca bolgede eksiksiz toplanmak,azami oranda çogalmak ve sabîrla beklemek asgari odevdir. Ezik ve dagînîk halkîmîzîn Turkluk denizinin zenginligine,derin –ligine,imkanlarîna, ferasetine ve surekli moraline ihtiyacî vardîr.Zaten iki yuz yîlî aşkîn bir suredir savrulmuş,kîrîlmîş, surulmuş olan yorgun toplum,henuz ve usul kendine gelirken; Sorosku,kabileci,kadimci,Ilminski ci çozumler toplumu kilitler.Asla unutulmamalîdîr ki „cehenneme giden yol iyi niyet taşlarîyla doşelidir.” Kîrîm Milleti „ teklifini hasbelkader masum bir iyi niyetin parçasî olarak merak nedeniyle telaffuz edenlerin dîşîndakilere,îsrarlarînîn devamî halinde,iyi niyetle ve sabîrla bakmayacagîmîz kesindir.
CARE POPOR CRIMEEAN ? Articol de fond,Revista Crimeea(Kîrîm) An 15,nr.57,2006,pag.12 Încă din epoca sciţilor ,deci de peste 1500 de ani,Crimeea este o patrie a turcilor kăpcegi. Stăpânilor de drept ai acestor teritorii,băştinaşilor,deci,li se spune turci crimeeni.Această realitate ştiinţifică şi istorică,acceptată din timp în timp,datorită unor influenţe ,a cunoscut disputele.Împotriva celor ce caută alte denumiri geografico – etnice sau alte identităţi,le adresăm regretele noastre.Ceea ce constituie o alianţă istorică (în special autorităţile ruse ) nu înseamnă altceva decât persistenţă obstrucţionistă.La temelia lor se află scopuri politice,strategice,psihologice.Dacă s-ar cerceta ,s-ar afla că în cercetările lor există precis cineva care le-a adus „apă la moară.”Mitropolitul misionar al Rusiei ţariste,Ilminski,susţine teza că popoarele ( sau triburile) cu rădăcini turce au evoluat ca popoare diferite.După el sunt popoare diferite : azerii, kîrgăzii,tătarii,turcmenii,având particularităţi diferite. URSS şi-a însuşit această teză,susţinând –o până la prăbuşire.Oprimată de-a lungul anilor,sentimentul naţional,identitatea naţională,apartenenţa ,au rămas la cheremul probabilităţii . TOATE NEAMURILE TURCE ,APARŢINÂND ACELEEAŞI FAMILII TURCE,dezbinate la prăbuşirea URSS – au recunoscut şi au înregistrat faptul acestaFiind state independente,fiind republici autonome,sau fiind comunităţi,niciunul nu s-a recunoscut ca popor diferit.Din contră,reprezentanţii Azerbaycan-ului s-au denumit două state – un popor iar preşedintele Kazakistan-ului a preluat proiectul Uniunii Turce Eurasia.
* * * Se prevede în Crimeea,prin creşterea celor restrămutaţi o revigorare a identităţii naţionale.În plus,în conformitate cu aceste principii,s-a tipărit şi o carte.Această evoluţie nu e de fapt o întâmplare.Cei care s-au ocupat cu tema,sunt ,fie nevinovaţi,fie influenţaţi de o modă a inculturii.Replica se află în studiul aprofundat,profesionist al studiilor de specialitate.În zona Mării Negre ca şi în teritoriile învecinate ale Caucazului,acele state de catifea sunt deja cunoscute ca dedublări. Pentru că a venit timpul,noi să amintim aici identitatea naţională a turcilor crimeeni,a tătarilor,identitatea politică a acelor ce i-au reprezentat.De altfel,în literatura crimeeană şi în documentele internaţionale nu găsim,în acest sens, nici o eroare.Pentru a înţelege acţiunile ca şi urmările lor,este de ajuns să vedem listele ultimului recensământ al Ucrainei,KOC. Poporul nostru însumând doar 280.000 de locuitori nici într-un fel n-a putut depăşi cota de
zat restrămutările. În plus,vine înregistrarea în KOC a miilor de tătari ca „popor crimeean,tavrid,iskit,got,ş.a. Această poziţie strategică este şi o capcană demografică ce duce la atingerea scopului de nedezbinare a statului unitar prin minorităţi ,fiind în slujba politicii majoritare. Drepturile câştigate cu multe sacrificii,adevărate,nu pot fi umbrite astfel,nefiind acceptate metodele lor.Opiniile care au cultivat greşeala şi pretenţiile poporului crimeean nu provin din zona ştiinţificului ,ele întăresc poziţia rasială a 3-4 oameni aflaţi la conducere.În acest sens,traducerea Bibliei în turca crimeeană,în anul 1928,sub regimul comunist al soviete- lor ,împarte Republica Crimeea în două : taţi şi tătari.Dacă trebuie o explicaţie justă,aceea e : în Congresul din 1917,înaintaşul nostru Geafer Seydahmet Kîrîmer,prevăzând tactica acelor zile,a folosit sintagma „Crimeea este a crimeenilor”. Este o situaţie generată de epocă,având ca scop istoria şi strategia colectivităţii.Pentru a-şi feri propriul popor de pericole,el a prevăzut modelul elveţian ca o soluţie a păcii.Din această poziţie ne apropiem de scopurile reale.În plus,Geafer S.Kîrîmer este iubit şi ca un lider al turcismului,care are o contribuţie importantă la evoluţia turcismului.Prin studiile ca şi în cărţile pe care le-a scris el a pus bazele turcismului nordic.De aceea,Z.Fahri Făndăkoglu în definirea sociologică a spaţiului turc,îl prezintă ca un gânditor puternic alături de Isa Yusuf Alptekin ,el a militat în procesul turcilor din întreaga lume,deşi turcii crimeeni cereau acţiunile cele mai puternice.De altfel,toate cunoştinţele ,documentele,arhivele.susţin aceasta.Pe partea cealaltă,Eroul nostru Naţional, Numan Celebi Gihan ne obligă în articolul de neuitat,intitulat „Dacă vom putea înţelege”să Imortalizăm activitatea uriaşă dusă în slujba turcismului de dl.Ismail Gaspirali: UNITATE ÎN LIMBĂ,GÂNDIRE,ACŢIUNE! Stăpânului unei asemenea compoziţii de importanţă impresionantă,ce e născut la Avcikoy în 1851 în Crimeea.Marelui om dl.Ismail Gaspirali şi lui Geafer S.Kîrîmer,creat de această comunitate,ce fel de reproşuri le putem aduce?Din nou,oferim un pasaj din numărul 52 al ziarului Translatorul datat 17 Mai 1906 : „După mine,fundamentele acţiunilor mele se află în convingerea că sunt „Fiul Fiului Turk”. (Turcul Pur).Înainte de a fi turc,nu voi fi nici aristocrat,nici democrat,nici popular,nici simpatizant ,spunea Gaspirali,luminându-se în concepţie prin ştiinţă şi inteligenţă .Atunci, cum se poate interpreta această greşeală?
* * * Urmaşi ai unui imperiu şi ai unei independenţe statale,turcii crimeeni,dacă vor rămâne înafara Turcismului,se vor expune tuturor pericolelor ce ameninţă comunităţile lipsite de stăpâni. Înafara Turcismului şi înafara Turciei,Crimeea nu va avea un viitor sănătos.Ea stăpâneşte avantajele şi moştenirea unei culturi vaste, prin geografia şi poziţia ei.Nu e suficientă condiţi- onarea pasului emigrant. Este important să se adune,să crească şi să aştepte cu răbdare. Poporul nostru,asuprit şi risipit,are nevoie de bogăţia mării turcismului,de posibilităţi şi de încredere.De fapt,timp de 200 de ani a suferit,a fost înfrânt,surghiunit, încât,o comunitate obosită nu se poate reface uşor ; comunitatea este încifrată de idei sorosciste,tribale,Ilmins- ciste,.Nu ar trebui să se uite că „drumul ce duce spre iad,este pavat cu pietrele intenţiilor bune”.La propunerea de „popor crimeean”,ca o cerinţă naivă spre noi,cei de afară,atâta timp cât se continuă cu obstinaţii,noi categoric nu vom adera nici cu bunăvoinţă şi nici cu înţelegere.
continuare document ----> |
